Andrei Pavel

artist, nu blogger…

CDA: Bienala Tinerilor Artisti

cda bta

La deschidere au tinut cuvantul: Romelo Pervolovici [organizator], Henri Paul [ambasadorul Frantei] si Ami Barak [curator].

Filed under: Interviews, , , , , ,

CDA: BB3

cda BB3

A fost o experienta [aero]dinamica. Expozitia a avut ca tema hartile si s-a desfasurat in mai multe locatii. Putine lucrari mi-au trezit interesul si ma pot declara putin dezamagit. Nu stiu de ce, dar cand spui Bucharest Biennale [o bienala internationala de arta contemporana ajunsa la editia a treia] parca te astepti la mai mult.
Mai multe detalii si accentul meu de “Ilici” in clipurile din link 😀

Filed under: Interviews, , , , , , , , , , , , , ,

Interview with Sauco Max

Muladhara_by_sauco_mCe este foarte interesant la Sauco Max este faptul ca deşi a fost nevoit sa renunţe la tehnicile tradiţionale, nu a renunţat la artă. Şi încă ceva, legat de copilăria sa: fiind născut în Rusia [mai exact Siberia estică] la naşterea sa afară erau –38° Celsius.

A durat cateva saptamani pana am reusit sa gasesc traducator si alte saptamani sa reusesc sa le pun cap la cap. Astfel am pentru prima oara un interviu tradus in alte doua limbi straine.

De ce digital şi de cât timp faci fotomanipulare suprarealista?

Acum 8 ani am făcut o alergie puternică la solvenţi şi culori, aşa că nu mai pot picta în ulei.

Ai propriul stoc sau îţi faci singur fotografiile?

Prefer să le fac eu pentru că nu găsesc la alţii ce îmi trebuie mie.

„Snowballs” are o poveste, legată de faptul că în ziua în care te-ai născut afară erau –38°C.

Da, m-am născut în Irkutsk şi afară erau 38°C iar majoritatea imaginilor spun ceva despre mine.

Ce e cu „Muladhara” şi seria de chakre?

„Muladhara” este prima lucrare din seria de chakre şi vor mai urma şi altele în curând.

Observ că mâinile şi atingerea sunt elemente des întâlnite în imaginile tale.

În afară de mâini, contactul degetelor are multe alte simboluri, fiecare foarte important pentru mine.

Există un contrast în imagine dar şi între imagini. Uneori un singur personaj, alteori mai multe. Multe idei dar în totodată acelaşi stil şi aceeaşi atmosferă.

Eu văd imaginile mele ca pe o reflecţie în oglindă a privitorului. Fiecare va afla că este ceva necesar lor- spirit, îndoieli şi dorinţe ascunse.

Te ajută să te regăseşti.

Galeria artistului: http://sauco-m.deviantart.com/ sau http://www.sauco.ru

sight_by_sauco_mEN

Why digital? How long since are you into surreal photomanipulation?

8 years ago I have received a strong allergy on paints and solvents, therefore I could not paint an oil picture anymore.

Then I have found a way out – photomanipulations.

Do you have your own stock? Are you making your own photos?

For my pictures I use only my material, I never use another’s because nobody knows what stuff it’s necessary for me.

“Snowballs” has it’s own story. Something with -38° outside, the day you were born?

I really was born in Irkutsk when was –38°, and this picture about me, as however the majority of other pictures.

“Muladhara” for example, what’s with the chakras series?

„Muladhara” the first work from a chakras series and I shall show others soon.

Hands and touching are very important as I can see in the images you created.

Except for hands, contacts fingers are many other symbols, everyone is very important for me.

There’s a color contrast in the images but also contrasts in the images themselves.

Solitary characters, sometimes more. Many ideas yet the same feeling and style. What’s the message of your artwork?

I consider my pictures as reflection in them, the spectators, as in a mirror.

Everyone will find that now is necessary for them – it is spirit, doubts and secret desires.

It will help you to understand yourself.

More images at: http://www.sauco.ru or http://sauco-m.deviantart.com/

snowballs_by_sauco_mRU

Почему цифровая технология?

8 лет назад у меня появилась аллергия на краски и растворители , поэтому я больше не мог рисовать масляными красками. потом я нашел выход – фотоманипуляция.

У вас есть своя галерея? Работаете ли вы с собственными фотографиями? Как давно вы работаете в сюрреалистической фотоманипуляции?
Для своих работ я использую только собственный материал. Я никогда не использую чужой, потому что никто не знает, что мне необходимо.
У “Snowballs” своя история. Что-то связанное с -38° градусами на улице, в день, когда вы родились?
Я действительно родился в иркутске когда стоял -38 градусный мороз, и эта картина обо мне, как и большинство других.
“Muladhara”, например, что там с сериями чакр?
“Muladhara” это первая работа серии чакр. Будут и другие.
Насколько я вижу, прикосновения и руки занимают особое место в вашем творчестве.
Помимо рук, контактов пальцев и прочих других символов, всё для меня важно.

В изображениях присутствует контраст не только цветов, но и самих изображений.
Одиночные “персонажи” встречаются чаще. В то же время идеи и стиль повторяются. Какова суть вашего творчества?

Мои картины одновременно отображают как зеркало и в то же время наблюдают.
Каждый найдет необходимое для себя – это душа, сомнение и тайные желания.
Это поможет тебе понять себя.

ольше картинок: http://www.sauco.ru или http://sauco-m.deviantart.com/

Filed under: Interviews, , , , , , , , , , ,

Interview with Paula Rosa

ALLEGORYPaula Rosa din Portugalia a trecut de la digital după 35 de ani de tehnici tradiţionale. Vom afla în cele ce urmează mai multe detalii.

Ce te inspiră? Văd că unul din desene este făcut după o carte de Umberto Eco.

Orice mă inspiră, sau mai bine zis, orice are potenţial să mă inspire. Astfel că sursele de inspiraţie sunt variate. Pot veni din lumea exterioară. În cazul meu, pot fi lucruri ce îmi stimulează simţurile, cum ar fi culoarea, o aromă, un gând, o senzaţie sau o experienţă onirică. Oricum, dacă reuşim să le izolăm, toate trec prin interpretări, mai mult sau mai puţin conştient. Este un proces interior care conţine în mod inevitabil o doză de subiectivitate.

Mă inspir frecvent din ce îmi spune literatura. Doi mari scriitori au această putere de a-mi transmite o anumită stare: Umberto Eco şi Fernando Pessoa.

Ai şi lucrări tradiţionale. De ce implicarea atât de mult în digital?

Timp de aproape 35 de ani am folosit tehnici tradiţionale. Am o colecţie de picturi şi desene. În ultima vreme am găsit mediul digital  mai interesant decât înainte şi oferă desigur loc de explorare. Mai simplu spus, în digital este o provocare mai mare şi mă ajută să îmi îmbunătăţesc tehnica.

Este creativ să lucrezi pe tabletă grafică? Şi cum îţi vin ideile?

Am mai multă libertate de mişcare, ceva foarte important când desenezi. Face ca întregul proces să devină mai fluid şi rapid, aproape la fel de repede ca imaginaţia.

Ce poţi spune despre seria „META-MORFOSES”?

Seria „META-MORFOSES” a fost o mare provocare. Am încercat să lucrez la un concept complet nou, să creez o atmosferă minimală. Fumul a fost un element foarte dificil, trebuia să se încadreze în imagine cu dezintegrarea femeii. Mi-a luat câteva săptămâni până să am rezultate. Am avut o expoziţie personală aici în Portugalia întreaga serie fiind printată la o înălţime de 5 metri. Impactul a fost enorm, pentru că la acele dimensiuni, fundalul negru a scos în evidenţă figurile.

Poţi să spui mai multe despre „Power of observation”?

„Power of observation” se leagă de un concept care este în acelaşi timp fascinant dar şi înfricoşător. Ideea mi-a fost atât de clară încât am început imediat să desenez ca să nu o pierd. Este una din ideile care îţi vin brusc şi le înţelegi mai târziu şi am văzut asta în feedback-ul primit. Totodată, imaginea a fost folosita pentru 2 coperte de CD ceea ce mă bucură foarte mult.

Ce îţi propui să reuşeşti prin lucrările tale?

Scopuri personale şi impact social. Încerc sa ating un anumit nivel, o satisfacţie profesională în ce priveşte conceptul şi tehnica. Mă îndoiesc de acest lucru, pentru că încerc să ating o perfecţiune imposibilă de care sunt conştientă dar mă bucur de această călătorie nesfârşită.

Pe de altă parte, consider că arta este o armă puternică, mai ales în perioada asta digitală. Poate fi transmisă uşor şi repede peste tot în lume. Încerc să transmit mai departe ideile mele, o încercare pe cât e posibil de a schimba lumea prin focusarea asupra probleme de interes public.

Galeria artistului: http://dreamspeak.deviantart.com/ sau http://www.paula-rosa.com

INNER_DYNAMICS_by_dreamspeak

EN

What inspires you? I see one of your images is drawn by one of Umberto Eco’s books.

I can openly say that everything inspires me or, more correctly, everything has potential to inspire me. Therefore, sources of inspiration are quite varied. They can come from within or from the exterior world. In my particular case, it can be something stimulating the senses, as a color, a physical body,a smell or a thought, an emotion, a sentiment, an oneiric experience. In any case, if we really can isolate things, all goes through the interpretation of data, more or less consciously. It’s always an internal process which inevitably contains an extreme dose of subjectivity.

I frequently get inspired by what literature tells me. There are two great writers who have this power to inspire me. They are Umberto Eco and Fernando Pessoa.

You have only a few traditional pieces. What got you into digital so much?

For almost 35 years I’ve been using the traditional media. I have a huge collection of oil and acryl paintings and also many charcoal drawings. I haven’t simply uploaded them. I think they loose way too much quality when they get a digital form.

Also, lately, I find the digital medium much more interesting and it surely offers a great field for exploration. Simply put, the digital is more challenging to me right now, as I’ve been trying to improve my technique with it.

Is it creative to work with the tablet on PC? And how do you get your ideas?vestigial_nymph_by_dreamspeak

Yes, it really facilitates the work, comparing to the mouse. The tablet allows more freedom of movements, which is very important when you draw. It makes the whole process more fluid and fast, almost as fast as imagination.

How about the “META-MORFOSES” series?

The META-MORFOSES” series was very challenging to me. I tried to work on a completely new concept and tried to create a minimal environment. The element smoke in particular was very difficult to achieve. I tried to make it work as the female figure disintegrates. I think it took me weeks to get the result. I made a solo show here in Portugal and the whole series was printed in 5 meters high. The impact was tremendous, because with such dimensions the black background worked perfectly well to emphasize the figures.

1 Power_of_Observation___1_1_by_dreamspeakCan you tell me some more about the “Power of observation”?”

“Power of Observation” relates to a specific and known concept that is, at the same time, fascinating and scary for all of us. The idea came so clear to me that I started sketching immediately to not loose anything of it. It’s one of those ideas that come so suddenly and directly that you just can understand them later. I think that’s what makes the message there so clear to the observer. I’ve felt that in the feedback I’ve received. I can tell you that I have many versions of “Power of Observation” in which the environment is different. Despite the visual differences, the message is completely the same and keeps working well in expressing the concept.

“Power of Observation” has been used for two bands for their CD covers, which makes me very happy.

What are you trying to achieve with your artwork?

With my artwork I’m trying to achieve two different things: personal goals and social impact. On one side, purely in personal terms, I’m trying to get some self realization with my work. I’m trying to reach some professional self-satisfaction in what concerns to technical and conceptual matters. I doubt I’ll ever get it though, because I’m trying to reach an impossible perfection. I’m conscious of the fact, I’m just enjoying the endless journey.

On the other hand, I believe that art is a powerful weapon, specially in the digital era. It can communicate easily and fast worldwide. In that field, I’m trying to achieve a way to communicate my ideas and, in a possible way, to make this a better world by focusing in public interest matters.

More images at: http://dreamspeak.deviantart.com/ or http://www.paula-rosa.com

Filed under: Interviews, , ,

Interview with Tony Wang

Concept___h_u_n_t_e_r_by_Jalingon3011Tony Wang din Noua Zeelandă a fost împins de dorinţa de a crea în activitatea de ilustrator chiar dacă tradiţiile sale nu au un loc tocmai special pentru această ocupaţie.

Eşti destul de ocupat ca ilustrator?

Oarecum. Având în vedere că sunt autodidact şi cam tot ce creez fac pentru mine momentan, dacă ar deveni un job atunci aş fi foarte ocupat.

Poate e altfel pentru alţii, dar am descoperit că e dificil ca artist să fii ordonat.

Dar despre proiecte, jocuri şi animaţii?

M-am gândit ani de zile la asta. De fapt, una din preocupările mele este grafica pentru jocuri- nu doar partea de ilustraţie ci întreaga lumea până la ultimul detaliu.

Am creat câteva jocuri de-a lungul anilor, dar dacă vreau să realizez ceva cu adevărat bun aş avea nevoie de cel puţin un programator şi un asistent artistic altfel e aproape imposibil.

De ce ilustraţie?

Am început să desenez de la 6 ani dar cei din jur nu sunt de acord cu ce fac. Într-o familie asiatică, a te ocupa de ilustraţie nu este tocmai ceva bun.

De ce ilustraţie? Probabil din cauza fascinaţiei pentru anime-ul japonez încă de când eram mic, iar după ce le priveam simţeam că nu e suficient şi vroiam să creez şi eu. Dealtfel, satisfacţia creaţiei este îmbietoare.

Ce te inspiră?

Multe. Artişti, designeri, benzi desenate, muzică, jocuri… Este greu de explicat aşa că voi răspunde la întrebare printr-o serie de nume şi titluri.

Daniel Dociu – Artist la Guild Wars MMORPG [stilul lui este demenţial]

Ghost in the Shell – un foarte cunoscut anime sci-fi

Five Star Stories – Mamoru Nagano, cel mai bun designer de costume şi piese mecanice

Key [Company] – producător ale unora din cele mai tari jocuri, printre care AIR, Kanon, şi Tomoyo After

Cartagra [Game] – Made by Innocent Grey [Company], cel mai tare AVG japonez

IdN [Magazine] – această revistă are un stil care te inspiră

Haruka Shimontsuki – cântăreţul preferat

Care e povestea personajelor tale?

De fiecare când creez un personaj, îmi doresc să fac şi un fundal cu o poveste. Fiecare are propria poveste şi personalitate, se dezvoltă. Astfel le dau viaţă.

Lucrezi doar în digital?

Nu, întâi le lucrez în tehnici tradiţionale apoi le termin în digital.

Ce părere ai despre galeriile virtuale şi cum influenţează artiştii?

Mi se pare un lucru bun. Arta evoluează, iar digitalul/virtualul este un teren propice. Acum putem face lucrări mai rapid, putem vedea uşor ce fac alţii. Sunt atâţia artişti necunoscuţi de care nu ar şti nimeni dacă nu ar exista galeriile virtuale.

Galeria artistului: http://jalingon3011.deviantart.com/ sau http://www.redman-studio.com/

Concept___Rebel_Soldiers_by_Jalingon3011

EN

You are pretty busy as an illustrator. Right?

Can’t really say that, since I’m self taught and doing everything for myself at the moment. If I do this as work, then yeah I guess I’ll be real busy. [Which will be good.]

Maybe it works differently for everyone, but I found it’s difficult for artists to work in a disciplined manner – for example, coming up 3 ideas everyday or air yourself to making a certain degree of improvement in a set of time. Sometimes I draw almost sleepless for days and sometimes I can’t come up ideas, or figure out how to do my ideas, and it gets stuck. [I can force it, but often the work will end up bad.]

Anyway, personally I really wish I can be really busy – to produce a lot of works and ideas fast while improving. I would love to have a [hmm how should I call this…?] “buddy” who can constantly look, comment and respond to my works critically so I can get a better grip of directions and ideas – that sure would help a lot.

How about all the projects, games and animations?

Thought about it for years. In fact one of my major interest is game design – and not just the illustration part, but also designing the entire world down to every detail. [Story, game play stats, game structure, etc.]

Made a few games and projects throughout the years, although most at the “skeleton” level – that is, the structure and base are pretty finished – but I realize if I ever want to put the “meat” on it, I’ll need least a programmer and an art assistant – otherwise it’s practically impossible. A bit sad for me.

1 Art___Night_Moon_Large

Why illustration?

Started it since 6 and always self taught – since most people I know and close to me defy and mock it, let along helping. In an Asian family and society having illustration as interest or job is good as a social outcast.

Now why illustration? I supposed I was fascinated and influenced by the Japanese anime since I was small – they were [and still are] just so interesting and “WOW” – and after watching them, I always feel not enough and like to make works of my own – the satisfaction of creation is…very tempting to me I guess.

What inspires you?

Oh a lot of things. Artists, designers, anime, music, games and more… Hard to explain this so I’ll just give you some names and titles that I think rocked my world – hope that helps answering the question.

Daniel Dociu – Artist of Guild Wars MMORPG, his style rocks!

Ghost in the Shell – World famous sci-fi anime.

Five Star Stories – by Mamoru Nagano, best mech and costume design.

Key [Company] – Producer of many best games and anime with awesome stories, including AIR, Kanon, and Tomoyo After.

Cartagra [Game] – Made by Innocent Grey [Company], best Jap AVG ever.

IdN [Magazine] – This design magazine rocks with great inspiration and style.

Haruka Shimontsuki – Most favorite singer – awesome style.

What’s the story of your characters?

Oh this could really take long… basically most of the time when I draw a character I would like to put a background and a story in. [In fact it’s hard for me not to.] Each character has a particular history from personality, how they grow up and thus why became the people they are now. This way it makes me feel the character is more…alive.

It would take about an A4 or A2 to describe one, let along all of it… If you like, I can do one or few in this one.

Do you work only on digital medium?

No, made by traditional first, the finish in digital.

What do you think about virtual gallery and how does this affect the the artists?

Well, a good thing personally. Art evolves, and digital / virtual media provides a good way for it to go. We can now produce better works faster, while being much easier to see what others are doing – imagine there are so many awesome nameless artists out there and you would never had a chance to see their works if not for virtual gallery.

More images at : http://jalingon3011.deviantart.com/ or http://www.redman-studio.com/

Filed under: Interviews, , , , , , ,

Interview with Armin Mersmann

_Self_Portrait_by_nimraArmin Mersmann  este din State iar cu timpul, experienţa s-a acumulat iar desenele lui vorbesc de la sine. Însă după ce i-am cunoscut pe Lama Khoja şi Jose Carlo Mendoza am considerat necesar să aflăm mai multe de la unul dintre cei mai buni, mai multe detalii în privinţa acestui stil şi de faptul că talentul nu trebuie irosit ci să menţină creativitatea la cote maxime.

De ce ai ales acest stil şi de unde pasiunea pentru desen?

Iubesc arta abstractă, asta am făcut după ce am terminat şcoala de artă, nu o şcoală foarte bună. Sunt un desenator şi un  în adâncul inimii, aşa gândesc şi acesta este limbajul meu artistic natural. Acum sunt încă influenţat de abstract într-o scenă concepţională şi emoţională dar rămân să rămân fidel în reprezentarea viziunii personale.

Ce încerci să surprinzi şi care este importanţa portretelor?

Viaţa, un gând, un moment prinse în pasiuni nelimitate. Folosesc simboluri personale şi universale. Încerc să transfer o sămânţă, un punct de plecare de unde privitorul să îşi înceapă călătoria, inspirat pentru un moment de desenul meu. Personal, nu vreau să transmit privitorului ceea ce transmite imaginea în sine. Sunt fascinat mai mult de ceea ce simte persoana, ce vede şi cum reacţionează la un mic indiciu al gândurilor mele.

Mulţi văd aceste desene ca pe nişte copii după fotografii. Este mai mult de atât?

Lucrările mele capătă mai mult sens dacă sunt văzute originalele şi nu nişte simple imagini pe monitor, pentru că urmele de creion se văd foarte clar deşi din cealaltă parte a camerei un desen se vede ca o fotografie. Desenele sunt făcute din sute de poze de referinţă , oglinzi, memorie şi imaginaţie. O poză se face într-o clipă dar când desenez are loc o călătorie în povestea personajului. Îmi ia sute de ore să analizez şi să interpretez, să găsesc indicii în privinţa portretului apoi reinventez pe hârtie, schimb totul conform propriilor idei. Sunt conştient de tehnicile fotorealiste şi am grijă să nu le folosesc foarte mult, fotorealismul nu mă interesează aşa cum mă interesează realismul.

De ce crezi că artişti ca tine aleg să deseneze atât de realist?

Nu ştiu ce i-a  influenţat să facă  această alegere. La început eram foarte încântat de această manieră de a desena, dar mi-a trecut repede. Am realizat în scurt timp că ce fac nu este artă ci masturbare tehnică. Aveam mai multe de spus decât puteam desena, vroiam să îmi dezvolt propriile tehnici şi să le folosesc într-o manieră personală şi interesantă. Detaliile prezintă un mare interes, îmi place complexitatea şi mă intrigă cum lumina şi umbra formează iluzii. Cu acest progres tehnic sunt capabil să împărtăşesc idei, sentimente şi emoţii în ceva ce alţii consideră un „ism” lipsit de viaţă.

Îţi trebuie o anumită stare sau poţi desena oricând?

Pot desena oricând, oriunde. Este vorba de o imensă etică, o gândire care este mai presus decât talentul, oricare ar fi acela.

Alegi o anumită dimensiune a hârtiei sau o adaptezi în funcţie de model?

În ultimii 5 ani desenele s-au mărit, când portretele au devenit şi ele de 5 ori mai mari decât mărimea reală a unei feţe. Este un sentiment suprarealist în realismul lor, care prind privitorul din cealaltă parte a camerei, simţind în faţa lor o senzaţie de micşorare.

Fragile___pencil_drawing_by_nimra

Compoziţiile tale seamănă foarte mult cu nişte gravuri. Foloseşti şi simboluri, ce reprezintă ele?

Compoziţiile se nasc din atracţia mea pentru abstractizare. Simbolurile, de exemplu becurile, strâng energie, simbol al vieţii. Odată sparte sunt măturate şi apoi vor fi uitate. Deşi sună ciudat, asta este interpretarea.  Aproape fiecare fundal are propria simbolistică extinsă şi adaugă tensiune lucrării.

Ai vreo lucrare preferată din tot ce ai făcut?

Nu prea. Odată ce am terminat desenul respectiv, nu îmi place să fiu influenţat de el. Prefer să îmi văd lucrările în expoziţii sau vândute, îmi place să le văd la alţii în casă. Când nu sunt expuse, le depozitez.

Cum te simţi stăpânind tehnica, să poţi lucra cu atâta detaliu şi totuşi să te poţi juca cu ideile? Pentru că cei mai mulţi se rezumă doar la tehnică si practic doar reproduc nişte poze.

E o provocare să lucrezi într-o formă de artă care prin natura ei este mai degrabă inutilă [de ce să nu faci pur şi simplu o poza?]. Acest lucru mă îndeamnă să spun mai mult, încercând să merg în mai multe direcţii decât poate un aparat foto, dincolo de fotografie, interpretând şi transformând o imagine unde poza poate juca doar un rol foarte mic. M-am oprit din a face simple reproduceri după poze acum multă vreme dar nu regret că acela a fost procesul de învăţare.

Ai vreun sfat pentru aceşti tineri artişti?

Să nu lucreze pe pozele altora, să folosească propriile fotografii. Sunt mult mai indicate pozele normale pentru că te forţează să inventezi decât doar să copiezi. Să încerce să deseneze ceva din viaţă măcar din când în când, altfel pozele de referinţa vor deveni un obicei, un reflex. Scopul final este să creeze artă nu doar copii după pozele unor celebrităţi, eventual acele celebrităţi să pozeze pentru un desen.

Aici este un interviu audio de la expoziţia din Universitatea Baylor, destul de interesant [simbolistica câtorva desene].

Galeria artistului: http://arminmersmann.artroof.com/http://arminmersmann.artroof.com/ sau http://nimra.deviantart.com/

ENMonolithic_drawing_final_by_nimra

Armin Mersmann is from United States and in time, experience filled his spirit, but his drawings are talking for themselves. After we met Lama Khoja and Jose Carlo Mendoza I considered that we should know from one of the best, more details about this style and about the fact that talent most not be wasted. The talent should mantain creativity at the highest levels.

First of all, what made you choose this style? Where from this passion for drawing?

I love abstract art, I was and abstractionist when I got out of art school, but not a good one. I am a drawer and draughtsman at heart that’s how I think and it’s my natural artistic language. Today I’m still influenced by abstraction in a conceptual and emotional sense but stay true to how I choose to represent my personal vision.

What are you trying to catch and what’s the importance of the portraits?

Life, a thought, a moment in time wrapped around boundless passions. I use symbols both personal and universal; I try to transfer a seed, a starting point for the viewer to begin their journey that for a small moment is inspired by my drawing. I do not however have any interest in passing my exact concept to the viewer not in the way an illustration does. I am much more fascinated by what a person feels, sees and reacts to with just the title as a hint of my thoughts.

Many people see this as copies of photos. What do you think? And is it more than that?

I think my work makes more sense by seeing the original drawing and not a copy on a monitor, the pencil mark remains king, you see marks in a very un-photographic like manner yet appear photographic form across the room. They are drawn from a combination from life, from hundreds of reference photos, from a mirror, memories and my imagination. A photo is taken in an instant but when I work a journey takes place through the models character. I spend hundreds of hours analyzing and translating, I find the clues within the face that I than reinvent on paper changing even the likeness to suit my concept. I am aware of photorealistic techniques I am also very careful not to use a lot of them, photorealism doesn’t interest me in the least realism does.

Why do you think that artists like you choose to draw such realistic images?

I don’t know of whey others do it. In the beginning just being able to draw in this manner was very exciting lots of ooohs and ahhs, yet that got old very fast I quickly came to the realization this is not art but more akin to technical masturbation! I had more to say then hay I can draw, I wanted to build onto my technical knowledge and try to use it in a more personal and interesting manner. Details are of great interest to me; I love complexities and pattern I am intrigued how light and shadow works to capture an illusion. Within this technical prowess I must be able to share ideas, feelings and emotions in what some conceder a dead “ism” that is way I do it.

Do you need a certain mood for drawing or you can draw anytime?

Nope anytime, anywhere…it’s all about a great work ethic which is more important than talent, whatever that is.

Are you choosing a specific size when working or you have it depending on the model?

The work has gotten larger in the last five years, when the face becomes five times or more the size of a real human face there is a surreal feeling within its reality, they grab the viewer from across a room and when standing in front of these large drawings you feel curiously small, they can be unsettling.

And about the compositions… they’re so much like etchings. You also use symbols. What are they meant to be?

Compositions comes from my love of abstraction. Symbols, for instance take the light bulbs; they harness energy, a symbol for life, once broken they are swept away not unlike an old ancestor and soon will be forgotten. Yet it’s unlikely that’s how they translate to others, and that’s fine. Most backgrounds are to some extent symbolic they also feel very industrial and add to the tension of the work.

Is there a favorite piece that you created?

I don’t really some grow on me some don’t, I never live with my own work other than when I am working on it. Once it’s done I don’t like being influenced by them, I like seeing the work in exhibits or if they sell I like seeing them in someone else’s home. When I am not showing or they are not in galleries they go to storage. The drawing of my Mom called “Blues for Mama” is the only one I won’t sell yet I can’t even live with that one.

How does it feel to be able to work with such details and also have this ability to create and play with the ideas? Cause most of the young artists that started this style of drawing are only reproducing other images.

It feels like a challenge to work in an art form that by its very nature can be rather useless (why not just take a photo). This fact invigorates me into saying more, trying to go in different directions then a camera could, beyond a photo, translating and transforming an image where the photo can only play a small part. I stopped reproducing from photos a long time ago but don’t regret learning from this process.

79213fs

And do you have any advice for them?

Don’t work from someone’s else’s photos for the art is done for you, just work from your own, it’s better to use mediocre photographs because it makes you invent more than just copy. Say more about larger topics or small intimate things not just that you can draw; for many here at DA can draw very well. Try to work from life at least some of the time, if you don’t reference photos will become a lifelong crutch. In the end your goal should be to create art and not another copy of Angela Jolie or Johnny Deep this kind of drawing misses that mark, unless of course you can get them to model for you in person than you might haves something.

Here is an audio interview  from the Baylor University Exhibit, kind of interesting.

http://www.wacotrib.com/aw/content/features/slideshows/audio/mersmann/

More images at: http://arminmersmann.artroof.com/ or http://nimra.deviantart.com/

//

//

Filed under: Interviews, , , ,

Interview with Jose Carlo G. Mendoza

logan_pt_4_by_aramismarron

Jose Carlo G. Mendoza

Filipine

25 de ani

Ilustrator

Jose Carlo este unul dintre cei care lucrează „insistent” cu creioanele până când reuşeşte să reproducă o poză. Poate aflăm puţin câte puţin dacă acest fel de desene este artă.

Pentru început, de unde pasiunea pentru desen?

A început ca o dorinţă de a face ceva în care să devii foarte bun. Primele desene au fost făcute când aveam 3 ani, roboţi şi desene animate.

Ce te-a influenţat să alegi acest stil?

De picturile renascentiste şi de lineart-ul de anime, apoi de linia schiţei. Au urmat artişti de pe deviantArt ca *nimra şi *imaginee.

Am observat că desenezi după nişte reguli. Te concentrezi asupra detaliilor, ce cauţi să surprinzi?

Mă concentrez pe emoţie, sentimente, pentru că e mai mult decât o simplă copiere. Folosesc linii pentru împărţirea desenului, dar să reuşesc să surprind emoţii este o mare provocare.

Ce este atât de important la portrete?

În afară de emoţii şi umbre fine… unii artişti nu dau importanţă detaliilor dar acele detalii fine fac diferenţa şi oferă realism unui portret.

Mulţi văd aceste desene ca nişte reproduceri după poze. Tu ce crezi? Este mai mult de-atât?

Nu sunt copii, sunt doar schiţe cărora le dai viaţă.

Anumite detalii despre stilul tău?

Nu am vreo pregătire în ce priveşte portretul, doar încercări şi am învăţat din greşeli.

Unde vrei să ajungi? Tot detaliul din desene este foarte realist.

Evoluez destul de greu pentru că insist asupra unui stil prea mult timp. Acum exersez linia de contur. Mă îndrept mai mult spre schiţă pentru ca apoi să încerc pictură şi culoare dar şi sculptură.

Galeria artistului: http://aramismarron.deviantart.com/

ENscott_summers_pt_2_by_aramismarron

First of all, where from this passion for drawing?

As for passion, I would say it’s really coming from within it’s like you wanted to learn how to play that certain type of sports and you want to be good at it. I started to draw when i was 3… at first there are robots and other cartoons…

What influenced you to go with this style?

As for influenced..first by renaissance paintings then by anime(line art) then by line art more of sketch and i became more inspired when i joined the DeviantArt. I was inspired by artists like *nimra and *imaginee.

And i noticed you have some rules when drawing.

You focus a lot on the feeling of your drawings. What are you trying to catch?

Yes i really focus on feelings because it’s more important than to capture the likeness. As for the likeness I use grids, so it’s capturing the emotions that is really the big challenge for me..

What is so important on portraits?

Important on portraits? Aside from the emotions the smoothness of shadings, some artist minimize the details. If you have smooth shadings your portrait will look more realistic..

Many people see this as copies of photos. What do you think? And is it more than that?
Cause with such technique, your own ideas could reveal themselves.

No they are not copies it’s like from a simple sketch you will give soul to it..

Some details about your style?a_song_for_you_pt_2_by_aramismarron

Details about my style..i never had any formal training or education on portraiture it’s all about trial and error, so I really don’t know how to answer this question..

Is there something you wish to achieve? Although the detail put in the drawings is amazing. It’s practically realistic.

Thanks a lot for the compliment..you know i would say that when it comes to evolving artistically I’m slow, cause I tend to focus on a certain style for too long. As of now I’m practicing more on line arts..you know unblended shadings..it look more of a sketch..and right now I wanna try lots of new things like doing a techni color paintings and sculpture by using polymer clays..

More images at:  http://aramismarron.deviantart.com/

Filed under: Interviews, ,

Interview with Olga Dabrowska

Picture

Olga Dabrowska este din Polonia şi a experimentat mai multe tehnici.

De la ilustraţie la concept, de la desen la pictură, de la 2D la 3D jucându-se cu tehnicile digitale şi tradiţionale.

Ai găsit o metodă alternativă la tehnica tradiţională pentru a-ţi exprima ideile. Cum ai început?

La fel ca mulţi artişti desenez de când eram copil. Dar nu am avut parte de educaţie în ce priveşte artele şi chiar am avut o perioadă de câţiva ani în care doar mai făceam o schiţă din când în când. Într-o zi am descoperit lucrări făcute de Linda Bergkvist şi alţi artişti iar încet încet m-au fermecat. Fiind un fan al genului „fantasy”, m-am hotărât să încerc să fac singură ceva, şi cum şi scriu, am început să îmi ilustrez propriile nuvele. La început tradiţional, dar apoi am început să lucrez în digital după ce mi-am cumpărat prima tabletă grafică.

Cum te simţi lucrând în digital?

În primul rând este curat şi nu ocupă spaţiu. Nu îmi trebuie un studio mare, doar un computer şi o tabletă. În al doilea rând, este flexibil, mixând elemente variate ca fotografiile, randarea 3D, vectori şi pictură digitală., aceasta din urmă fiind şi activitatea principală care îmi permite folosirea mai multor medii prin simularea diferitelor materiale: ulei, acrilic, guaşe etc. Dar mai ales, pot oricând să îmi schimb picturile, să modific şi să salvez pentru a vedea progresul [sau nu]. De obicei salvez fiecare pas ceea ce îmi permite să văd unde aş putea îmbunătăţi imaginea finală.

Ai vreo influenţă?

Ar fi pre-rafaeliţii dar în ce priveşte arta digitală sunt prea mulţi. Au fost nişte exemple bune dar nu încerc să le copiez stilul. Am învăţat multe de la Nykolai Alexander care mi-a dat multe sfaturi.

Personajele tale… au creat o lume?

Desigur. Cele mai multe picturi au propriile poveşti, altele sunt create pe baza nuvelelor mele. Pătrund în această lume cu intenţia de a publica un album în care să fie poveştile complete cu tot cu ilustraţie.

Ce te inspiră şi cum ajungi la rezultate?

De obicei ceva întâmplător- o pisică pe stradă, un om cerând o ţigară, sau o pasăre zburând. Alteori, mă inspiră o carte pe care o citesc. După ce fac o schiţă încep să pictez iar imaginea se schimbă, uneori rezultatul fiind complet diferit de ceea ce am intenţionat iniţial. Dar îmi place ca picturile mele să vorbească de la sine aşa că le las să se dezvolte în ritmul lor, în limite rezonabile desigur.

Te joci cu peisaje, animale şi personaje. De ce sentimentul fantezist?

Mereu m-am ascuns în lumea imaginaţiei mele şi mi-a plăcut literatura „fantasy”, arta, fantasticul fiind un mediu natural. Cât despre animale, conform pregătirii sunt zoolog, pasiunea mea e ornitologia şi e ceva natural să îmi placă să pictez animale.

Ce încerci să obţii de la privitori prin ceea ce faci?

Îmi doresc să interpreteze aşa cum văd ei, să le descrie aşa cum şi le imaginează. Uneori aş vrea sa se gândească la mesaje ascunse deşi mă îndoiesc că o fac. Cred ca oamenii se bazează pe ce spun eu despre imaginea respectivă. Asta nu înseamnă că nu voi mai scrie nuvele pentru picturile mele. În general îmi place ca privitorii să rămână în lumea mea pentru o vreme şi să se bucure de ea.

Galeria artistului: http://nakatoni.deviantart.com/

EN                                                                                                         olga

You found an alternative way to the traditional work to express your ideas. Tell us the story of how you started.

Well, as most of artists I’ve been drawing since I was a child. But I never had art education and in fact I left art for some time (like… many years), doing only simple sketches from time to time. Some day I discovered works of Linda Bergkvist and others and I slowly got enchanted. Being great fantasy fan naturally led me to do something on my own and as I’m also a writer I started to illustrate my own novels. First traditionally, then I turned to digital painting after buying my first tablet. And so it goes.

What it feels like to experience the digital medium?

First of all it’s clean and lets me save space. I don’t need big studio to create, just computer and tablet. Second – it allows flexibility, mixing various elements like photos, 3D renders, vectors and painting (for couple of years I’ve been doing photomanipulations and still I do them from time to time, adding more and more other elements). As for my main domain – digital painting – it allows me to try different medias when I’m using Corel Painter, the software done for simulating traditional media like oils, acrylics, guache etc. And last but not least – I can always change my paintings, repaint them and save under different names to see the progress (or not). Also I usually save the progress steps of my works so that lets me see where I should improve.

Do you have any influences?

Sure. First of all The Pre-Raphaelites, and from digital art there are too many to mention. They are like guides for me but I try not to copy their style but develop my own. I learnt a lot from Nykolai Alexander when she was kind enough to give me some thoughtful advice and lessons.

Your work, your characters… created somehow a world of yours?

Of course. Most of my paintings have their own stories, some are based on my novels. I dig this world with the intention to release an artbook featuring completed stories and illustrations made for them. I’ve been big fan of Dragonlance and Forgotten Realms series for a long time now and currently I found myself getting back to these roots.

What inspires you and how do you get on the results?

Usually it’s something random – cat on the street, man asking for a cigarette or bird flying above me. Sometimes it’s a book I read or as I said before my own story. After doing simple, basic sketch I start to paint and usually the image is changing and evolving in the process of creating so sometimes the final result is different than the one intended. But I like my paintings to speak for themselves so I let them develop the way they want, in reasonable borders of course.

Are there any commissions?

I’ve done some and still I’m available for commissions.

You are playing with landscapes, animals and characters. Why the fantasy feeling?

I’ve always been hiding in the world of my imagination and always loved fantasy literature and art so it’s natural environment for me. As for animals – I’m an animal scientist by education, ornithologist by passion so I naturally love to paint animals.

What do you want to pull out from the viewers with your artwork?

I’d like them to interpret my works the way they see them, describe them in the way they imagine the story involved. Sometimes I want them to think of hidden message but I doubt they do it, at least no one till now gave me the different story for my works. I think people rely on what I say about the character or environment I’ve painted but I really want them to think themselves. That doesn’t mean I’ll stop writing stories for my paintings, of course. In general I’d like the viewers to stay in my world for a while and enjoy it.

More images at: http://nakatoni.deviantart.com/

Filed under: Interviews, , , , ,

Interview with Rome [cogwurx]- abstract painting made in USA

Picture

De ce abstract?
De ce nu?

Simt că prin abstract pot ajunge dincolo de ceea ce vreau să spun. Problema ar fi că uneori sunt nesigur de ce vreau să exprim şi mai ales cum să mă exprim. Probabil pentru că sunt o persoană introvertită.
Simt că folosind abstractul pot să ating privitorul la un anumit nivel prin experienţa imaginii, şi sa le vorbească acea experienţă.

Ce crezi despre importanţa culorii?
De cele mai multe ori caut să obţin un răspuns emoţional prin culoare şi/sau mişcare aşadar culoarea este importantă.
Culoarea poate transmite o multitudine de sentimente şi emoţii dar trebuie să fie folosită cu un scop, nu la întâmplare.

La ce dimensiuni preferi să lucrezi?
Am pictat pe diferite planşete şi pânze cu timpul. Depinde foarte mult de ceea ce vreau să fac.

Ce te inspiră? Şi cum îţi vin ideile?
Orice şi oriunde. Mă inspir din viaţă, din întâmplări, pentru a fi personal şi să pot comunica cu privitorul. Ce mă inspiră este dorinţa mea de a ajunge la oameni prin artă.

Ai influenţe?
Da! Am mai multe. Soţia mea îmi este muză. Mă inspiră să dau tot ce am mai bun. Influenţele artistice cuprind artişti de la vechii maeştri ca Rembrandt pâna la arta modernă unde îi pot da ca exemplu pe Robert Rauschenberg şi Fred Otnes.

Despre pictura mea pot să spun că încerc să fac lucrările să respire şi să aibă propria lor viaţă. Cu fiecare lucrare încerc să ajung mai departe, să le fac unice, aşa cum este privitorul.

Galeria artistului: http://www.cogwurx.com/ / http://cogwurx.deviantart.com /

EN

Why abstract?
Why not? :-]
I feel, for me, that with abstract I can get more across of what I want to say. The problem I’m facing, though, is that I am often uncertain of what to say and how to say it. I guess it comes from me being a rather quiet individual.
I feel that by using abstract I can engage the viewer on a deeper level by just having them experience the imagery. And hopefully, speaking to them through that experience.

What do you thing about the color’s importance?
I’ve mostly been trying to get an emotional response with the colors and/or the movement, so I feel that color is really important. Using color can convey numerous emotions and feelings. But it’s got to be purposeful and not slapped on.

What sizes do you prefer?
I’ve painted on different sized boards and canvases over the years. It really depends on the piece that I  want to create. Although, sometimes it depends on the whatever canvas I have lying around that I can reclaim.

What inspires you? And how do you get your ideas?
Everything and everywhere. I get my ideas from life, my experiences in order to give my work the ability to be personal and communicate with the viewer. What inspires me is the desire to reach people through art.

Do you have any influences?
Yes! I have many. My main influence is my wife. She inspires and influences me to do my best. You can all stop gagging now. Anyway, aside from her, my artistic influences range from the old masters like Rembrandt to modern masters, like Robert Rauschenberg and Fred Otnes. I’m also influenced by a lot of artists that I’ve met on DA, like *gregoriousone, *readyo,
~Versatis, *lien, and ~CSISMAN to name a few.

Let us know more about your abstract paintings.
Individual pieces or as a whole? As a whole, I try to make my work breathe and have a life of its own.
With each piece I try to push things a bit further than the last, to make them unique, just like the viewer.

More images at: http://www.cogwurx.com/ / http://cogwurx.deviantart.com/

Filed under: Interviews, , , , , ,

Interview with a future artist

Picture

“Loulou”, are 17 ani şi locuieşte în Riyadh, Arabia Saudită. Foloseşte foarte mult creioanele şi desenează ore întregi aproape zilnic.

La doar 17 ani faci nişte desene uimitoare. Detalii, volum… Cât timp îţi ia unul?

Îmi ia cam 15-20 de ore să desenez un portret A4. Motivul pentru care lucrez atât de mult  este că stau să desenez fiecare detaliu pentru că micile detalii care sunt omise de obicei fac un portret să arate ralist.

Ce te inspiră ?

De cele mai multe ori lucrările altor artişti, felul în care desenează, cât de bine surprind emoţiile şi personalitatea într-o imagine dar mai ales îndemânarea pe care o au. Sunt influenţată de oameni şi de ce se întâmplă în jurul meu.

De ce creionul şi acest stil ?

Nu m-a interesat desenul şi cu atât mai puţin portretul. Îmi amintesc că acum 5-6 luni am văzut pe net un portret care m-a lăsat mască iar din acea zi am ştiut că trebuie să ajung un bun desenator. Aşa că am început să exersez cât am putut de mult şi încă mai fac asta pentru că nu sunt nici măcar pe jumătate din cât de bună îmi doresc să fiu.

Cum îţi pregăteşti desenele ?

Prima oară îmi aleg subiectul pe care vreau să îl desenez şi aleg o poză, care trebuie să fie clară şi să aibă detalii. După aceea desenez o grilă peste imagine. Încep cu liniile de contur şi este singurul pas care nu îmi place pentru că trebuie să iasă foarte precis altfel desenul nu va arăta ca poza.

Foloseşti creioane obişnuite ?

Folosesc creioane grafit iar uneori creioane mecanice pentru detalii şi textura părului.

Lucrezi la o anumită scară sau îţi alegi mărimea hârtiei în funcţie de model ?

De obicei folosesc A4 dar daca sunt mai multe detalii aleg o hârtie mai mare. Mărimea foii nu depinde de model ci mai degrabă de poza de referinţă. Nu prea îmi place sa desenez pe foi mari pentru că mă plictisesc repede. Adică, dacă îmi ia 20 de ore pe un A4, imaginează-ţi că pe dimensiuni mai mari îmi va lua mult mai mult timp.

Crezi că îţi influenţează în vreun fel calitatea desenelor starea pe care o ai ?

Da. De fiecare dată când încep un desen, mă gândesc că nu o să îmi iasă. Şi mi se pare ciudat deoarece sunt de părere că un artist ar trebui să fie într-un moment creativ culminant când trece prin stări  furie, depresie sau tristeţe… ce altă cale de a scăpa de aceste stări decât stând într-un loc liniştit cu propriile gânduri şi să te exprimi prin desen. Dar nu este cazul meu…

Foloseşti mult guma de şters sau profiţi de urmele lăsate pe foaie?

Având în vedere că sunt începătoare- am început acum câteva luni- şterg mult. Foarte mult. Nu pot lucra fără guma de şters. Deşi consider că e mai bine să lucrezi în jurul luminii decât să ştergi, îi conferă texturii pielii un efect delicat şi protejează hârtia.

Te loveşti de scepticism referitor la realismul din desenele tale? Şi dacă da, ce le răspunzi?

Uneori mi se spune că desenele arată realist, dar personal nu cred că portretele mele arată chiar aşa. Ceea ce este „deranjant” pentru cineva care desenează un portret în 20 de ore, dar cred că în timp, cu un efort susţinut, desenele mele vor arăta într-un final suficient de realist.

Desenul tău „Băiat cu chitară” mi se pare mai expresiv decât celelalte. S-a produs o schimbare, ţi-ai găsit propriul stil?

Nu ştiu sigur dacă am un anumit stil dar cred că îmi place desenul -nu neapărat portret- cu o anumită stare, care să exprime ceva… nu doar un portret al unei celebrităţi.

Galeria artistului: link sters la cererea artistului

EN                                                                                                                                                      lama

You are only 17 and yet your drawings are amazing. All those details and volume…
How much time does it take you to make one?

Thank you for your kind words….
Well I’m quit slow it takes me about 15-20 hours to draw a portrait on an (A4) paper. The reason I take all this time is to make sure that I drew every detail , because it’s the small details that people overlook is what makes a portrait look real.

What inspires you?

Mostly other artists work,the way they draw,how well the capture the persons emotion and personality,and their skill with pencil. I also get influenced from the people around me,and things that I see in my every day life.

Why the pencil and this style?

Well to tell you the truth I never was interested in drawing let along drawing portraits in pencil.
I remember a while back maybe five or six months ago I was surfing the internet and I saw a drawing of a portrait which literally made my jaw drop, and ever since that day I knew that I had to become a great pencil artist.So I started practicing as much as I can,I still do because I’m still not half as good as I want to be.

How do you prepare your drawings?

First I have to pick the subject that I want to draw, and choose a reference picture which has to be very clear and detailed. After that I draw a 2cm. grid with an (H) pencil,and I print out two prints of the reference pic and one of them with the grid on.
Then I draw the basic lines of the drawing,this is the only stage of drawing that i completely hate because you have to be very accurate otherwise your drawing isn’t going to look a thing like the original.

Are you using regular pencils?

I use graphite fiber castel pencils , I use all the shades from (H) to (8B) pencils. And I also use mechanical pencils for small details and hair.

Do you have any particular preference for a certain scale when working? The size of the paper depends on the model you have in mind?

I usually use (A4)smooth bristol board unless the reference picture has too many details then I use larger paper.And the size of paper doesn’t really depend on the model as much as it depends on the reference picture.
Normally I don’t like to draw on a large piece of paper ,because I get bored very easily. I mean if it takes me about 20 hours on an (A4) paper how much time do you think it’s going to take me to draw on an (A3)or an (A2) paper?!

eye

Do you find the quality of your work is influenced by your thoughts and moods at the time of working?

As far as I’m concerned…yes.I mean if I’m feeling down then what ever I’m drawing at that time will not turn out ok.And I find that very odd,because I think that artists should be at their peak when they feel angry,depressed,or sad because what better way to get rid of these feelings than to sit down in a quite place,alone with your thoughts, and express your feelings through your drawing,but for some reason that isn’t the case for me…

Do you use an eraser much when working or do you prefer to work with the marks already on your page?

Well since I’m a beginner -I’ve only started drawing for five months now- I erase a lot ,I mean A LOT. I cant live with out my electric eraser ,and my pencil eraser. Although I think it’s best to work around the light shades instead of erasing it, it gives the skin a much smoother effect ,and it keeps the paper from peeling off.

Do you encounter much skepticism about the realism from your drawings? If so how would you respond?

Sometimes people tell me that my drawings look real, but personally I don’t think that my portraits look that real.Which is pretty frustrating for a person who draws one portrait in 20 hours!, but I believe in time and hard work my drawings will finally look real enough to keep people guessing.

I find your “A boy with his guitar more expressive than the rest. Is there a change, finding your own style?

Well I’m not sure I have a certain style yet,I’m still figuring that out, but I think that I like drawings -not necessarily portraits – that have a certain mood,or express some kind of feeling or has an idea or a concept more that just a portrait of some celebrity -unless you look up to him/her.

More images at: link removed by artist’s request

Filed under: Interviews, , ,

*Textele şi fotografiile de pe acest site pot fi preluate DOAR cu acordul expres al autorului şi cu precizarea OBLIGATORIE a sursei!

Blog Stats

  • 294,682 de curiosi din 15 iulie 2009