Ca să vă faceţi o idee, fractalii sunt o formă de artă digitală, o să vă mai stresez pe tema asta că urmează să fac şi nişte gravuri cât de curând, care au la bază formule matematice şi sunt generate în mediu digital- pentru imagini aveţi la îndemână pagina de fractali iar pentru „detalii tehnice” vizualizaţi articolele din digital stuff. Ce încerc eu să fac de vreo 2 ani de zile este să aduc din digital în tradiţional aceste forme complexe. După ce am tot făcut teste şi am încercat să ajung la tuşe din mediul tradiţional [aerograf în cea mai mare parte], până reuşesc să fac şi gravuri a căror tehnică este mult mai dificilă, iată şi primul fractal pe pânză:
Primele etape ale lucrării nu apar în fotografii pentru că trebuie să am şi eu secretele mele, însă tuşele finale sunt mai mult decât elocvente. Kitul de airbrush câştigat la concurs acum 2 nopţi mi-a folosit enorm, mai ales compresorul care este o minunăţie mică şi eficientă. Spre deosebire de cele 35 de minute care mi-au adus locul 1 la concurs, în atelierul personal am avut zile întregi la dispoziţie unde am putut să migălesc în voie până am fost mulţumit de rezultat. Însă acum puteţi vedea ce înseamnă să ai timp mai mult şi ce înseamnă o lucrare finalizată.
1. În mare parte, se începe de la un print pe post de stencil, pentru forma generală. Avantajele proiectelor digitale este că pot fi reproduse identic. Dezavantajul este că spre deosebire de gravuri unde nu sunt copii ci exemplare, lucrări care deşi sunt aproape identice îşi păstrează mici detalii pentru fiecare lucrare în parte, mediul digital le rezumă la simple copii. Altă lacună e de ordin tehnic, faptul că printul digital nu are o calitate satisfăcătoare: printarea fiind CMYK, pigmentul final va fi desaturat… ar mai fi faptul că pânza nu va fi acoperită uniform şi alte câteva detalii de care nu are sens să menţionez. Motiv pentru care am ajuns la noţiunea de refractali, o regândire a fractalululi în sine atât în mediul său digital cât şi ca interpretare în tehnici tradiţionale, de unde şi nevoia de a ajunge la această tehnică mixtă, intervenind manual. Astfel, o idee [concept] digitală poate fi dezvoltată de la o simplă idee. Pentru că aşa cum am mai spus, nu contează ce faci… contează cum faci.
2. Apoi urmează alegerea culorilor, gradul de diluţie, definirea conturului, acoperirea zonelor de culoare, linia fluidă, marginile tăioase şi dă-i şi umple tată, până ţi se face rău 😆
3. Spre final se accentuează umbrele [pentru volum] şi zonele de lumină, accentele de culoare, ultimele linii trasate cu stencil sau cu mâna liberă.
4. Cea mai frumoasă parte e vernisarea, o lăcuire care protejează pânza dar în acelaşi timp culoarea prinde viaţă. După care aşteptăm să se usuce ca să putem spune: Gataaaaaaa! Am terminat 😀
*poza finala o postez dupa ce se usuca, doar ca nu am mai avut rabdare sa nu postez ce am lucrat pana acum 😀
Lucrarea se numeşte „Colina însângerată” [orig. Bleeding sand hill], are 80×80 cm şi a durat… cam 10 zile până am terminat-o. Tehnică mixtă print/airbrush pe pânză şi… cam asta e 😀
Filed under: airbrush, aerograf, aerografie, airbrush, airbrushing, art, canvas, digital, fractal, fractals, kit, panza, refractal, refractals, stencil, stencils, traditional
Andrei Pavel 