Andrei Pavel

artist, nu blogger…

CDA: Mirela Iordache

O porţie sănătoasă de pictură abstractă cu Mirela Iordache.

Filed under: Artisti romani, , , ,

Schita compozitie 1- asimetrie

schita compozitionala 1- asimetric a

Filed under: Caietul de schite, , , ,

Schita compozitie 1- simetrie

schita compozitionala 1- simetric a

Filed under: Caietul de schite, , , ,

Compozitie abstracta- Mondrian [final]

2009 mondrian scoala 002 b

Filed under: Caietul de schite, , , , ,

Compozitie abstracta- Mondrian

Am avut ca tema o natura moarta si de facut compozitie abstracta, simplificare si sinteza in stilul lui Mondrian. Totul merge pe ideea de plin-gol. Am pastrat textura de lemn in partea superioara, n-am putut sa ma abtin 🙂

2009 mondrian scoala 002 bbb2009 mondrian scoala 006 bbb

Filed under: Caietul de schite, , , , ,

Artistul şi opera de artă

*Acest referat stiintific este un exercitiu premergator evaluarii pentru redactarea unor articole stiintifice coerente
**Totodata sa vedeti ce preocupari teoretice mai am si eu 😆
***Avand in vedere ca de anul acesta voi incepe si cursul de pedagogie pentru a putea fi asistentul Domnului Conf. univ. dr. Florin Stoiciu, cu siguranta voi face masterul, implicit voi sustine si masterul la estetica cu Conf. univ. dr. Constantin Aslam
****Sper ca intr-unul din cele 2 semestre ale urmatorului an universitar sa imi tin promisiunea [ehh.. dificultati tehnice] pentru sansa acordata de Dl. C. Aslam in sustinerea unui curs de estetica pe tema artei digitale, curs ce va sta la baza lucrarii de licenta

Andrei Pavel, FAP, Secţia Grafică

Artistul şi opera de artă

Necesitatea interioară de expresie a artistului între retorică si raţionalizare

Abstract

Privitorul de azi caută în opera de artă fie o pură imitare a naturii care poate sluji unor forme practice [portretul] sau drept copie după natură [fie ea şi interpretată], fie stări de spirit travestite în forme naturale în care privitorul poate descoperi o consonanţă cu propriul suflet, consonanţa sau disonanţa [influenţate de starea de spirit a privitorului] care definesc „dispoziţia afectivă” a operei. Prezentul articol îşi propune sa prezinte dezvoltarea programatică a laturii retorice în teoria artelor plastice.

1. Concepţii despre actul artistic

Aristotel considera în „Metafizica” sa toate lucrurile , indiferent că se află în natură sau sunt făcute de mâna omului, ca fiind unitatea dialectică dintre formă şi materie: „Producţiile artistice sunt acelea a căror formă este sufletul artistului”.

Concepţia despre artă ca poietichè este preluată tot de la Aristotel de către Quinitllian care fixează definiţia esenţei artei cu un principiu de zămislire [poieìn] care trebuie sa fie distinsă fie de cunoaştere [theoretikè], fie de simplul „a face” [praktikè] spre deosebire de Cennini care consideră arta un mod de a produce. Începând cu Quatrocento Pino şi Alberti reprezintă două faţete de abordare a artei[1] urmând ca la câteva secole mai târziu, Kandinsky să aprofundeze cu acelaşi interes problema teoretizării artei.[2]

Începând cu descoperirea perspectivei în Renaştere şi studiul anatomic, implicit al proporţiilor, artiştii au susţinut fie fantezia, fie ştiinţa ca metodă de lucru în finalizarea unei opere de artă. Această dispută teoretică persistă încă, aşadar cum se poate ghida artistul pentru a se exprima fluent într-un limbaj artistic coerent? Care este criteriul optim pentru desăvârşirea unei opere de arta? Prin urmare, problema cea mai importantă este  aceea a coordonării expunerii.

În interiorul ideii formulate, intr-un mod direct „aristotelic” de abordare a chestiunilor teoretice, artistul ar urma un demers similar celui utilizat în tratatele ştiinţifice corespunzătoare. Faţă de acest demers, exprimarea indirectă în cadrul limbajului plastic, realizată prin intermediul aluziilor şi simbolurilor, ar reprezenta altceva, întrucât caracterul operei de artă deţine alt raport cu aspectele tehnice, pur constructive. Această dihotomie reflectă diferenţele din organizarea sistematică a discursului plastic, respectiv coerenţa generică a oricărei opere de artă.[3]

2. Necesitatea interioară de expresie a artistului între retorică si raţionalizare

Delimitarea tipologică a metodelor de abordare porneşte de la realitatea textuală, complexă şi are drept criteriu fundamental raportul dintre natura specifică a operei de artă şi intenţia artistului, realizată printr-o situare fie în exterior, fie în interior.

Teoretizarea directă capătă o formă explicită fie prin conţinutul lor propriu zis, teoretic, fie printr-o anumită construcţie şi dispunere în ansamblul operei de artă, în conformitate cu finalităţile declarate ale acesteia.[4]

În cazul teoretizării indirecte, teoria este subiacentă operei de artă, indiferent dacă forma finală degajă o anumită intenţie [fie ea şi opţională] sau dacă în conţinut se află conotaţii care proiectează într-o anumită lumină construcţia propriu-zisă a respectivei opere de artă.

Dolce afirma că „Pictorul va căuta nu numai să imite natura, ci chiar să o depăşească”.[5]

În Quattrocento, conceptul de mimesis devine garanţia „modernităţii” demersului artistic. Dar la Alberti, alături de conceptul de imitatio apare , ca imediat adiacent, termenul de electio [selectie]. Imitarea se săvârşeşte prin selecţie, adica prin alegerea şi corectarea raţională a realului, atingând astfel în forma vizibilă [opera de artă] o treaptă a frumuseţii nicicând atinsă de natură. Prin această afirmaţie, pictura tinde să capete la Alberti demnitatea de ştiinţă, perspectiva şi anatomia, studiul proporţiilor şi al fizionomiei înscriindu-se în sfera practicii artistice ghidate de intelect.[6] Pentru Alberti imaginea nu este ilustrativă, ci reprezentativă, pictura este un act de posesie asupra lumii vizibile şi nu un instrument doctrinal. Perspectiva permitea tocmai acest lucru: posesiune asupra spaţiului vital şi transformarea sa în valoare creată, un spaţiul perspectival devenind un spaţiu figurativ prin excelenţă.[7]

Legătura dintre discursul poetului [ficţiunea lui are ca scop catharsisul] şi discursul oratorului a cărui ficţiune are ca scop persuasiunea, este făcută de instrumentul stilistic al „verosimilităţii”: metafora. Din acest nucleu comun se va înregistra dezvoltarea programatică a laturii retorice în secolul al XVIII-lea. Pentru teoria artelor plastice, apelul la retorică are însă o importanţă capitală. Se încearcă astfel demonstrarea structurii raţionale a actului pictural, această latură retorică instaurându-se un secol mai târziu în arta barocă, o raţionalizare care vizează în primul rând structura metaforică şi deci poetică a operei picturale.

Şi Kandinski abordează această temă, considerând că felul în care artele se compară între ele vor fi reuşite dacă preluările de metodă nu rămân exterioare.[8]

Atunci când religia, ştiinţa şi morala sunt zguduite, omul îşi întoarce privirea de la cele din afară spre sine însuşi, arta fiind unul din domeniile sensibile, alături de literatură şi muzică. Aspirând către abstracţie şi spre natura interioară, conştient sau inconştient, artiştii se adresează treptat şi în principal materialului ce le stă la dispoziţie.

Conform principiului necesităţii interioare[9], artistul exprimă propria personalitate, expresia specificului epocii lui şi exprimă prin artă specificul ei general, necesităţi ce coincid cu cele trei elemente necesare operei de artă care prin întrepătrundere reuşesc să exprime oricând unitatea operei.

Kandinsky denumeşte necesitatea interioară, voinţa de expresie a elementului obiectiv prin temporalul subiectiv şi vede figurativul ca o notă pronunţată materială, punând accent pe formă şi culoare, subliniind faptul că esenţa „vorbirii” unei opere de artă stă în comunicarea ideilor şi sentimentelor. Deşi propune această atitudine pentru efectul abstract şi direct al unei lucrări, întăreşte ideea că imitaţia naturii, provenită de la un artist cu reală existenţă sufletească, nu va rămâne niciodată o redare ca şi moartă a naturii.[10] Kandinsky consideră arta ca fiind mai presus de natură pentru că arta este limbajul care, în forme numai ei proprii, vorbeşte sufletului despre lucruri, iar artistul poate folosi orice formă pentru a se exprima. Când sufletul omenesc trăieşte mai puternic, arta devine şi ea mai vie fiindcă între artist şi creaţie există o legătură, prin acţiune şi împlinire reciprocă.[11]

Artistul are ceva de spus, creaţia lui trebuie să vorbească, nu prin stăpânirea formei ci prin adaptarea acelei forme la conţinut. Aşadar artistul transmite o formă de cunoaştere. Arta e căutare şi cunoaştere, o căutare ce aduce cunoaşterea. Complexul şi tumultosul drum al creaţiei începe simplu: o idee, o stare!… Ideile pot crea starea, starea poate naşte idei. Inspiraţia vine din interiorul sau exteriorul artistului în funcţie de relaţia pe care o are cu sinele, cu lumea reală şi cu propria-i lume onirică şi fantastică. Începerea unei opere nu ar fi atât de complicată dacă artistul nu ar fi conştient de posibila schimbare a lumii în momentul dezvăluirii ei. „Arta” este o minunată minciună care ne face să ne dăm seama de adevăr. Cu timpul ajungem să privim operele artiştilor cu alţi ochi având mereu interpretări şi găsind noi sensuri.

3. Concluzie: abordarea metodei de lucru în expresia limbajului plastic

În urma analizei, în ambele cazuri, operele de artă reprezintă părţi componente ale câte unui ansamblu de dimensiuni variabile. În interiorul unei opere de artă pot exista preocupări care vizează, în mod direct problemele limbajului plastic în ansamblu sau specificul unui anumit gen, modalităţi prin care acest limbaj se integrează în ansamblul operei de artă stabilindu-se raporturi între ansamblu [ca sens artistic propriu-zis] şi elementele sale componente [pasaje cu statut teoretic- metadiscurs]. O altă coordonată comună se referă la exprimarea punctelor de vedere teoretice privitoare la problemele de abordare ale limbajului plastic însă cea mai importantă coordonată se referă la natura abordării din partea artistului.[12]

Modalităţile prin care se realizează enunţul cu valoare teoretică, precum şi registrul elementelor vizuale utilizate, depind de specificul genului de care aparţin artiştii respectivi.[13]Universul artistic se constituie ca o realitate autonomă[14] iar Michelangelo dă dovada unei singure direcţii: actul creator ca maximă expresie a libertăţii umane.[15]

Consider că artistul trebuie să se exprime, să creeze, să transpună atât natura exterioară cât şi natura interioară, să descopere lumea şi să se descopere pe el însuşi. [16]

Metoda ştiinţifică poate părea strict necesară însă se pune accent şi pe imaginaţia artistului. Abordarea ideala este ca artistul să îşi dezvolte puterea de redare din punct de vedere al tehnicii de lucru, pentru a putea zămisli o operă de artă coerentă, impregnându-şi personalitatea şi astfel arta să nu involueze. Prin alegerea manifestării artistice, artistul lasă ceva în urmă şi merge mai departe, de cele mai multe ori fără să îşi pună problema ce o să fie după. Pentru artist nu există decât „acum”. Pentru lucrarea lui însă există „atunci”.

Bibliografie consultată:

Stoichiţă, Victor Ieronim, Creatorul şi umbra lui, Editura Meridiane, 1981

Wassily Kandinsky, Spiritualul în artă, Bucureşti, Editura Meridiane, 1994


[1] Stoichiţă, Victor Ieronim, Creatorul şi umbra lui, Editura Meridiane, 1981

[2] Wassily Kandinsky, Spiritualul în artă, Bucureşti, Editura Meridiane, 1994

[3] Prima abordare se referă direct la realităţile doctrinare, în timp ce a doua instituie un demers indirect, mediat de transparenţa sau opacitatea simbolurilor şi alegoriilor

[4] În acest caz vorbim de o abordare normativa sau programatică

[5] Stoichiţă, Victor Ieronim, Creatorul şi umbra lui, Editura Meridiane, 1981, p.69

[6] Stoichiţă, Victor Ieronim, Creatorul şi umbra lui, Editura Meridiane, 1981, p.68

[7] Stoichiţă, Victor Ieronim, Creatorul şi umbra lui, Editura Meridiane, 1981, p.99

[8] Wassily Kandinsky, Spiritualul în artă, Bucureşti, Editura Meridiane, 1994, p.44

[9] Wassily Kandinsky, Spiritualul în artă, Bucureşti, Editura Meridiane, 1994, p.66

[10] Wassily Kandinsky, Spiritualul în artă, Bucureşti, Editura Meridiane, 1994, p.34, p.43, p.68, p.91, p.100, p.110

[11] Wassily Kandinsky, Spiritualul în artă, Bucureşti, Editura Meridiane, 1994, p.44, p.111

[12] Toate aceste opere de artă, indiferent de dimensiunile lor, au ca obiect nemijlocit limbajul plastic: fie creaţia în sine ca produs direct, fie condiţiile şi circumstanţele actului creator

[13] Atât în ce priveşte aspectele formale [structura mesajului în suprafaţa lui] cât şi pe cele de conţinut [semnificaţia mesajului codificat prin genul respectiv]

[14] Wassily Kandinsky, Spiritualul în artă, Bucureşti, Editura Meridiane, 1994, p.11

[15] Stoichiţă, Victor Ieronim, Creatorul şi umbra lui, Editura Meridiane, 1981, p.123

[16] Michelangelo însuşi, într-o scrisoare către Benedetto Varchi a declarat : “ Infinite lucruri încă nespuse s-ar putea spune despre aceste ştiinţe [artele figurative]; dar […] ar cere mult timp, iar eu am prea puţin…”

Filed under: teoretice, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Arta contemporana

Picture

Modernismul ridică unele probleme şi aici mă refer la arta contemporană unde se pare că nu se ţine cont de cantităţile elementelor cu care sunt construite piesele artistice: abstract, conceptual, mesaj. Nu poţi exclude nimic din arta contemporană tocmai pentru că este contemporană însă indiferent de tehnică sunt prea multe lucrări care nu exprimă nimic. Publicul s-a săturat să i se explice „despre”, motiv pentru care tot spre figurativ se întoarce, probabil acest tip artistic de minimalism, abordările abstracte etc. fiind exploatate în mod exagerat.

Desigur că şi tehnicile digitale au câştigat foarte mult teren tocmai prin calitatea conţinutului dar să nu uităm că arta până la urmă se bazează pe un lucru extrem de simplu: place sau nu.

Filed under: teoretice, , , , , , , , , , , ,

Interview with Rome [cogwurx]- abstract painting made in USA

Picture

De ce abstract?
De ce nu?

Simt că prin abstract pot ajunge dincolo de ceea ce vreau să spun. Problema ar fi că uneori sunt nesigur de ce vreau să exprim şi mai ales cum să mă exprim. Probabil pentru că sunt o persoană introvertită.
Simt că folosind abstractul pot să ating privitorul la un anumit nivel prin experienţa imaginii, şi sa le vorbească acea experienţă.

Ce crezi despre importanţa culorii?
De cele mai multe ori caut să obţin un răspuns emoţional prin culoare şi/sau mişcare aşadar culoarea este importantă.
Culoarea poate transmite o multitudine de sentimente şi emoţii dar trebuie să fie folosită cu un scop, nu la întâmplare.

La ce dimensiuni preferi să lucrezi?
Am pictat pe diferite planşete şi pânze cu timpul. Depinde foarte mult de ceea ce vreau să fac.

Ce te inspiră? Şi cum îţi vin ideile?
Orice şi oriunde. Mă inspir din viaţă, din întâmplări, pentru a fi personal şi să pot comunica cu privitorul. Ce mă inspiră este dorinţa mea de a ajunge la oameni prin artă.

Ai influenţe?
Da! Am mai multe. Soţia mea îmi este muză. Mă inspiră să dau tot ce am mai bun. Influenţele artistice cuprind artişti de la vechii maeştri ca Rembrandt pâna la arta modernă unde îi pot da ca exemplu pe Robert Rauschenberg şi Fred Otnes.

Despre pictura mea pot să spun că încerc să fac lucrările să respire şi să aibă propria lor viaţă. Cu fiecare lucrare încerc să ajung mai departe, să le fac unice, aşa cum este privitorul.

Galeria artistului: http://www.cogwurx.com/ / http://cogwurx.deviantart.com /

EN

Why abstract?
Why not? :-]
I feel, for me, that with abstract I can get more across of what I want to say. The problem I’m facing, though, is that I am often uncertain of what to say and how to say it. I guess it comes from me being a rather quiet individual.
I feel that by using abstract I can engage the viewer on a deeper level by just having them experience the imagery. And hopefully, speaking to them through that experience.

What do you thing about the color’s importance?
I’ve mostly been trying to get an emotional response with the colors and/or the movement, so I feel that color is really important. Using color can convey numerous emotions and feelings. But it’s got to be purposeful and not slapped on.

What sizes do you prefer?
I’ve painted on different sized boards and canvases over the years. It really depends on the piece that I  want to create. Although, sometimes it depends on the whatever canvas I have lying around that I can reclaim.

What inspires you? And how do you get your ideas?
Everything and everywhere. I get my ideas from life, my experiences in order to give my work the ability to be personal and communicate with the viewer. What inspires me is the desire to reach people through art.

Do you have any influences?
Yes! I have many. My main influence is my wife. She inspires and influences me to do my best. You can all stop gagging now. Anyway, aside from her, my artistic influences range from the old masters like Rembrandt to modern masters, like Robert Rauschenberg and Fred Otnes. I’m also influenced by a lot of artists that I’ve met on DA, like *gregoriousone, *readyo,
~Versatis, *lien, and ~CSISMAN to name a few.

Let us know more about your abstract paintings.
Individual pieces or as a whole? As a whole, I try to make my work breathe and have a life of its own.
With each piece I try to push things a bit further than the last, to make them unique, just like the viewer.

More images at: http://www.cogwurx.com/ / http://cogwurx.deviantart.com/

Filed under: Interviews, , , , , ,

Interview with Peggy Mintun

Picture

Peggy Mintun locuieşte în SUA iar la vârsta de 40 de ani pictează fabulos, într-o explozie de culoare.

De ce ai ales pictura abstractă şi cum te-au influenţat culorile?
Mă bucur de abstract, poţi să vezi orice într-un tablou. Când mă gândesc la pictura abstractă şi realism, e ca şi când aş compara poezia cu proza. Am libertatea să pictez ceea ce simt dar în aşa fel încât interpretarea privitorului să fie bazată pe propria lui experienţă. Unul dintre artiştii care m-au influenţat cel mai mult este Wassily Kandinsky. Apreciez abordarea lui de a picta şi de a îşi numi lucrările compoziţii şi improvizaţii deşi picta pe baza emoţiilor el însuşi. Alt artist este Henri Matisse. Mereu mi-au plăcut culorile din compoziţiile lui şi stilul lui liber ca fov. Cred că aceşti doi artişti m-au influenţat în alegerea culorilor şi a temelor.

Ce fel de culori foloseşti?
În special acuarelă, acrilic şi peniţă.

Lucrezi pe anumite mărimi?
Multe din lucrări au cam 15×15 cm pentru că fac parte dintr-o serie pe care o pregătesc pentru martie anul viitor. Dar indiferent de dimensiune păstrez un format pătrat, nu ştiu exact de ce. Probabil că undeva în subconştient mă atrage pătratul.

Care este povestea culorilor din tablourile tale?                                        mintun
Adeseori folosesc culorile obsesiv dar intenţionat. Am tot încercat să învăţ despre teoria culorii în psihologie şi filozofie.
Câteodată reprezintă intensitatea emoţiilor luate mai multe odată decât un sentiment anume.

Teme sau mesaje? Seturi sau piese speciale?
Unele motive includ natura, emoţiile, viaţa şi moartea, ştiinţa şi comportamentul uman. De multe ori pictez pe baza poeziilor pe care le scriu şi invers. Lucrarile sunt în mare parte personale, adică bazate pe memorii, vise, emoţii şi dorinţe. Una din lucrările preferate este după un vis şi se numeşte „It haunts me still”. Seturile la care lucrez acum sunt inspirate din natură şi vreau să le asamblez în serii de 9 pentru prezentarea finală.

Joaca cu acuarelele te-au ajutat să înţelegi efectele culorilor?
Felul în care experimentez este foarte haotic dar m-a ajutat să înţeleg despre culori şi cum se îmbină între ele. La început aleg  culori de consistenţe diferite şi creez efectele dorite. Uneori este bine să laşi culoarea la întâmplare şi apoi să mai modifici pentru rezultate neaşteptate, uneori de tip fractal. Ce vreau să încerc, este să pictez nişte pânze în diverse condiţii de lumină UV doar de curiozitate să vad dacă voi reuşi să stric următorul set.

Lucrezi numai tradiţional?
În mare parte tradiţional dar îmi place să lucrez şi  în digital, de care m-am apucat acum vreun an. Un prieten foarte talentat m-a făcut să încerc şi altceva, mai ales că în digital este o provocare mai mare. Aşa am ajuns să lucrez şi tehnici mixte. Am descoperit că lucrând în digital, m-a ajutat la partea tradiţională, probabil pentru că mă scoate din zona de confort şi mă face să mă gândesc la aspectele compoziţiei. Îi respect pe artiştii care reuşesc să aibă rezultate în digital.

Cum te schimbă arta, felul în care înţelegi şi simţi ceea ce e în jurul tău şi în tine?
Pictez de câţiva ani dar abia în ultimul an mi-am creat o disciplină. Timpul pe care îl petrec pictând îmi aduce cea mai mare satisfacţie şi am ales să nu pierd timpul pe care îl am şi să îmi irosesc talentul. Sunt o persoană foarte expresivă şi sunt mulţumită că mă pot exprima prin pictură. Cât mai simplu spus, mă face fericită.

Galeria artistului: http://www.peggymintun.net sau http://peggymintun.deviantart.com/

EN

What pushed you into abstract painting and how did the colors influenced your artwork?
I really enjoy the unrealism of the abstract. You can draw your own conclusions and make up your own mind as to what you see or feel from the painting. I think of abstract painting (either digital or traditional) versus realism as poetry compared to prose. I’m not sure if that makes total sense, and perhaps it has been said before. I do enjoy the possibility of alternate realities, and I enjoy the chaotic method I have developed in which I create the abstract work that I do. With abstract, I have the freedom to paint what I feel within my emotions, how I recall random memories, and what I hope for in my dreams, but portray them in a way that is somewhat open to the viewer’s interpretation based on their own life experiences. I do not gauge the success of a work by whether or not it has successfully communicated exactly what I feel or intended. Rather, I gauge its success on if it evokes a response from viewers based on their own experiences.

One of the artists that has had the most influence on my appreciating abstract is Wassily Kandinsky. I appreciate his approach to creating art and calling them compositions and improvisations as he drew on the emotion within himself. Another influence on my work and a favorite artist is Henri Matisse. I have always appreciated the use of color in his compositions and his loose style as a fauvist. I think both of these artists have influenced my use of color and my motivations.

mintun

What medium do you use?
I am currently doing a lot of work with watercolor pigments, liquid acrylic and pen. Although, when I really want to get messy while I paint, I use acrylic with different mediums such as micas, garnet, alumina, modeling paste, etc. On occasion I will get the urge to create a very detailed surreal, or psychedelic, pen and ink drawing, so I get the ink and markers out. I also enjoy creating mixed media/collage pieces using CDs, computer ram, circuit boards, etc. It is fun to use what was to become trash in a landfill in my work…which may also become trash in a landfill eventually, anyway.

Do you work on specific sizes?
A lot of the work in my gallery is 6″ x 6″ (or approximately 15 x 15 cm). I am working in this format because it is a part of a series of paintings I am creating for a show next year in March. I do create many of my paintings using a square format, regardless of the size. I am not sure why. I guess the square just appeals to me on some subconscious level.

What is the color story on your paintings?
I often use colors obsessively, but it is intentional. I have been trying to learn more about color theory in psychology, philosophy, and culture. One book I have been reading is Color Codes: modern theories of color… by Charles A. Riley II. You can actually read that book online here: [link]

A lot of times I use color to purvey emotions in my work. The intention of the bright, intense saturation of the colors is not always as it seems. Sometimes they represent the intensity of the emotion or feeling being communicated in the painting, rather than being used to represent a specific emotion, like happiness, or optimism. A couple of my more depressing, angry emotional pieces are full of intense color. I am always happy when people pick up on my true intent with the use of color. One of more emotional and colorful pieces is Caustic Fly.

I have tried to limit my use of color in some recent work, but the saturation is still intense. I also rarely leave a spot uncovered in a composition. Lately, I have considered using less color, and have tried to do some grayscale and black and white pieces. This is good practice for me because it helps me focus in on the composition. Maybe as I grow as an artist, how I use color may change. Although, the people who like my work usually tell me they love the intensity of the colors.

Main theme or messages in your artwork?… Sets, special pieces?
Some of the themes in my artwork include nature, emotions, life and death, science, and human behaviors. A lot of times I will make works based on poetry I have written, and vice versa. Some of my work is very personal and based on memories, dreams, emotions, and desires.  One of my favorites based on a dream is It Haunts Me Still. Both I Dreamt to A Kiss and It Haunts Me Still, along with a poem I wrote, are about a strange and haunting dream had once.

Some of the sets I have been working on this year is a series called Watercolor Experiments. There are many of these sets in progress and they are mostly based on nature. My goal is to create and assemble the series in sets of nine to sixteen for the final presentation. They are groups in themes such as Fossils, Stained Glass, Urban Decay, Rusted Worlds, Stains, and many more. You can see many of the individual pieces and some completed works in my gallery now. The pieces begin with “WCE”. I will be showing all of these completed works in a show in March of 2009 at the Image Optical Gallery in Columbus, Ohio.

peggy mintun

Experimenting watercolors helped you understand the color effects?
The process that I use to create the experimental works is very chaotic and has helped me learn a great deal about colors and how they interact with one another. The first part of the process is choosing different paint colors with different consistencies that I think will work together to create the effects that I want in the painting. As I said, it is a bit chaotic and unpredictable. Letting the paint move as it wants with little manipulation often creates random fractal-like patterns within the paint and causes the colors to mix together randomly to create new colors. The amount of time I spend during this initial process, and the various materials I use, determine the results. Then I move on to manipulate the paint on the canvas using water, more paint, various tools and random things like tissues, beads, coins, etc. I am always looking for stuff to throw in the wet paint to make a new and interesting pattern. My next project, as far as learning about color, is testing the painted canvases in various lighting conditions with various UV shields from the lights, including UV glass and different UV blocking varnishes. So, I intend to see if I can destroy the next set of colorful paintings I create.

Are you doing only traditional?
Most of the art I create is traditional, but I also like to create digital pieces. I only started creating digital works about a year ago. A friend of mine, who is a very talented and accomplished digital artist, has had a great deal of influence in my artistic life. His works definitely inspired me to try digital. Personally, I find that creating digital works is more of a challenge than creating traditional works.

I have also been doing many mixed media digital, whether I begin with a digital base or traditional.
Paris 1900 v2 is a digital work that was printed on watercolor paper and then painted on. The Unrequited began as a traditional watercolor work, scanned and painted over digitally.

I often put many more hours into the process. One advantage I have found with working in the digital medium is that it has helped me develop my traditional artistic skills. I think the reason is because it takes me out of my comfort zone of the usual traditional methods and really made me rethink all aspects of the composition. I have a great deal of respect for digital artists who are creating fine art pieces.

Please tell me in what way the art changes you, ways of understanding and feeling everything around and inside you?
I have been painting and creating pieces for several years, but have really developed more of a discipline in creating my work within the past year. The time I spend creating art that I want to create brings me the most satisfaction. Based on some personal events in my recent past, I have developed the desire to not waste the time I have in this life and to use whatever creative talent I have been given while I can. I am a very expressive person, so having visual art as a creative outlet to communicate what I am feeling is very gratifying. To put it simply, creating art just makes me happy.

More images at: http://www.peggymintun.net or http://peggymintun.deviantart.com/

Filed under: Interviews, , , , , ,

Interview with Ron Sanchez

Picture

Ce te-a îndrumat spre pictura abstractă?

Nu îmi amintesc, ştiu doar că aveam un caiet de schiţe şi am făcut un desen abstract pe coperta din spate. Mi-a plăcut cum a ieşit şi de atunci asta îmi place să fac.

Ce culori crezi că se potrivesc cel mai bine picturilor tale?

Aş spune alb şi negru şi cred că toate lucrările conţin aceste două culori.

Ai un material preferat sau pictezi pe ce-ţi pică în mână?

Folosesc cam tot ce găsesc.

Ai inspiraţie tot timpul? Ce te ajută să creezi?

Este dificil cu inspiraţia, starea de spirit mă ajută însă foarte mult când ascult versurile din muzica preferată iar câteodată încerc să le ilustrez.

Ai vreo lucrare sau un set preferat printre lucrările tale?

Este destul de greu să aleg dar aş spune „1″ sau „Bridge”, cât despre seturi nu am decât unul: „Cele 4 forme abstracte ale Universului”.

Ce poţi să îmi spui despre acest set?
A fost prima dată când am lucrat pe o suprafaţă neagră.

Ce mesaje se pot găsi în picturile tale şi cum te fac lucrările sa te simţi, în timp ce pictezi şi când le vezi finalizate?

Despre mesaje nu ştiu ce să zic, mă gândesc la ele mai mult ca la ilustraţii, am dificultăţi în a-mi exprima ideile în cuvinte. Când termin picturile, sunt mai mereu mulţumit iar dacă nu sunt, le acopăr cu culoare şi încep altceva.

Galeria artistului: http://theoutsiderr.deviantart.com/

ron

EN

What influenced you on abstract painting?

I cant remember really, i had this sketchbook and in the backcover i did an abstract thing.
Its came out really cool ever since then its been my favorite thing to do.

What color fits better in your paintings?

I’d say  black and white i think all of my paintings have these two colors on them.
They’re my favorite.

Are you having a favorite material or do you paint on whatever you grab your hands on?

Yeah I pretty much use anything that i find.

Do you have inspiration all the time? What helps you creating?

Its hard to find inspiration, music inspires me alot the lyrics of my favorite songs, i try to illustrate them sometimes.

Do you have a favorite piece or set?

Its really hard to pick my fave piece, its probably  “1”  or “bridge”, set of paintings i dont really have but one ,which is “4 abstract forms of the universe”.

What can you tell me about the 4 abstract forms of the universe?

This was the first time i had painted on black surface.
And I got most of the inspiration listening to A Perfect Circle

What are the messages out of your paintings and how they make you feel: while painting and having them finished?

Messages I dont know. i think of them more like illustrations, im really bad at expressing myself in words. Im always satisfied with my paintings when im done with them, and if im not then il paint over it and start something new.

More images at: http://theoutsiderr.deviantart.com/

Filed under: Interviews, , ,

*Textele şi fotografiile de pe acest site pot fi preluate DOAR cu acordul expres al autorului şi cu precizarea OBLIGATORIE a sursei!

Blog Stats

  • 297,581 de curiosi din 15 iulie 2009