Noţiunea de putere, inclusiv cea de putere socială, este extrem de vagă, fără a avea delimitări precise. De cele mai multe ori dorinţa de putere şi dorinţa de glorie se confundă însă nu sunt identice deşi sunt înrudite. De regulă, obţinerea puterii este cea mai uşoară cale de a dobândi gloria, mai ales în privinţa celor care au o atitudine activă în raport cu evenimentele publice.
Impulsul către putere are două forme: explicită [în lideri] şi implicită [în adepţi]. Atunci când oamenii îl urmează pe conducător din propria lor dorinţă, o fac în virtutea ideii pe care o au despre grupul din care fac parte. Succesul lui va fi succesul lor. Majoritatea oamenilor sunt în căutarea unei persoane care să deţină curaj şi iniţiativă pentru o direcţie în care să se reflecte.
Am avut nevoie de această introducere ca să pot avea un fundament la baza următoarelor rânduri. În ce priveşte politica sau relaţia şef-angajat, lucrurile se schimbă. În politică nu prea poţi intra într-un cerc fără să devii ca ei. Altă soluţie este să renunţi. Iar în posturile de conducere, în opinia mea, ajung de cele mai multe ori oameni puternici [a se citi „fără scrupule” şi alte atribute] hiene. Spre deosebire de angajatori, unde nu prea sunt şanse de promovare pentru ca şeful vrea să te ţină în acel loc fiindcă nu vrea să te apropii ierarhic prea mult de el şi implicit apare frica de înlocuire, în politică se acţionează pe principiu de haită. Există o căutare de oameni care să prezinte „calităţile” necesare pentru cercul de interese. Frica de şef îşi spune de cele mai multe ori cuvântul.
Poate ne punem problema greşit, mai ales dacă avem în vedere ce fel de oameni ajung să îşi impună punctul de vedere. Supuşii nu prea mai fac diferenţa dintre disciplină şi obedienţă. De la dorinţă de putere la abuz de putere nu mai e decât un pas. Poate putem vorbi despre putere, altfel…
Filed under: frustrari personale, abuz, anjajat, atitudine, cerc de interese, conducator, conducere, curaj, directie, disciplina, dorinta, dorinta de putere, evenimente, exemplu, frica, fundament, glorie, impuls, intitiativa, job, lider, obedienta, politica, promovare, publice, putere, sef, sociala, societate, succes
Andrei Pavel 
parerea mea e ca toti tanjim dupa putere,e ca un drog de care suntem ereditar dependenti
conteaza si cum 🙂
clar, in societatea de azi e destul de greu sa te menti echilibrat, cu coloana vertebrala. Diferentele dintre obedienta si disciplina nu se intrevad prea curand, din pacate. Societatea e prea bolnava, avand modele la fel de bolnave.
sa speram la exemple bune 🙂
foarte bine punctat…ai mare dreptate;ai spus la un moment dat ca in politica se actioneaza pe principiul de haita..eu as spune k in romania domneste spiritul de turma si ca atata vreme cat vom avea la conducere un cioban ca si pana acum nimic nu s va schimba!cat despre pupincurismul unora fata de sefii lor,nu as sti nici de unde sa incep…raman dezamagita knd vad ca unii desi au o varsta si o oarecare pregatire,se preteaza la gesturi de genul acesta..la compromisuri din cele mai umilitoare,doar ca sa nu se supere seful’..ok in viata facem compromisuri cu totii pentru a putea fi compatibili cu societatea in care traim,dar asta nu inseamna ca ne injosim in fata celor mai mari in functie,doar pentru k lor li se adreseaza lumea cu domnule/doamna….cacat…eu am o foarte mare problema legata de aspectele astea,dar le-ai punctat foarte bine aici;)
ti-am zis ca o sa fie 😛
asa este m-ai anuntat si nu mi-ai dezamagit asteptarile;) bine formulat!!
nu promit ceva fara sa am garantia ca ma pot tine de cuvant 🙂
atunci esti un exemplar pe cale de disparitie;) mai rar intalnesti oameni care isi mai onoreaza promisiunile!
un exemplar pe cale de aparitie. nu dispar eu asa usor 😀
Tocmai pentru motivele prezentate de tine, nu as vrea sa fiu in politica… Daca as fi, as vrea sa fiu eu, acolo, nu …”ca ei” … Si daca ei… nu te lasa, atunci…
poate se va schimba ceva 🙂
[…] să le reamintească de faptul că ăia mari sunt susţinuţi de ăia mici. Am mai vorbit în „Dorinţa de putere” despre specimenele în cauză. Însă printre acei oameni de rând se află şi oameni care sunt […]