*Din carcere de lut pătate
de urma ochilor închişi,
în carnea plină de păcate
desparte-mi iar lumile toate
sub semnul vechilor proscrişi.
Lăsându-te acum pe spate
spre prima pată care strigă,
adulmecă gânduri uitate,
desparte-mi feţele curate,
smintite cioburi ce intrigă.
Filed under: audiobook, fulgi de rugina, oglindiri, poezie, versuri
Cum scapam ..de cioburi!?
nu scapam.