Andrei Pavel

artist, nu blogger…

Sarbatori fericite?…

Zic din capul locului ca nu obisnuiesc sa fac urari sau sa ofer cadouri. Pana la urma e sarbatoare in fiecare zi daca vrei. eventual transmit sarbatori frumoase cand am ocazia. simplu si draguta.

Pe de alta parte, de sarbatori nu prea imi place. In special cele de iarna cand iti bate lumea la usa [sanchi, au venit cu colindul] de parca am camara.. so oricum le cam lucesc ochii dupa bani nu dupa mere. Ce-ar fi sa auzi niste pusti intr-o eventuala conversatie:

“-Ia zi.. cat ai facut azi?

-3kile!

-De mere?

-Nu… de nuci! :D”

Nu… zici ce suma de bani ai strans. Un fel de cersit civilizat. Nici colindul nu mai e ce-a fost odata… Cand eram copil era ceva sa primesti si bani. Parca altfel se simtea sacosa cu covrigi si dulciuri. Si apreciai altfel banii primiti. Acum ne strambam la dulciuri, ca cica putem sa ni le cumparam si singuri. Eventual care ne plac, nu asa random… Sau poate ne fac rau la dinti.

Ce-ar mai fi… aglomeratia de la cumparaturi.. pierzi ore intregi la niste cozi care iti lasa impresia ca vine sfarsitul lumii, bat unii in cazane la niste ore de iti vine sa iti smulgi parul din cap. Capra, ursul, viezurele…

Sau mai devreme a batut popa la usa. Cu cheia! Hai frate.. nu are degete? O data. Pauza. De doua ori. Dar insista, Dumnezeu e persistent! Maine poimaine ma ia de guler..

Cersetorii incep colindareala mai devreme. Nu m-ar mira ca in cativa ani sa incepem colindele odata  cu inceputul scolii. nu ar fi cool?

Ce sa zic.. bucurati-va de Sarbatori. Cat inca mai puteti 🙂

 

Filed under: frustrari personale, , , , , ,

Intre ani

Peste cateva ore am tren spre Bucuresti. Las in urma un Craciun si ma indrept spre anul urmator. Cei mai multi isi propun sa schimbe ceva la inceput de an. La mine nu exista asa ceva pentru ca nu am timp de pauze. Plus ca nu am rabdare sa inceapa un nou an ca sa fac ceva 😆

Ma intorc din Constanta cu bateriile incarcate spre ritmul pe care il am de ani de zile. Am mai spus de agenda in care imi planific sau mai bine spus imi organizez ce am de facut. Am adus vorba de agenda pentru ca multi nu inteleg ce program am si nici cum reusesc sa le impac pe toate. Ca sa va faceti o idee cat de cat, iata programul meu dintre ani.

Pe seara ajung acasa, ma duc la mama, apoi la ateleier. A doua zi lucrez la dragonii lu’ fratimiu si spre seara sa ajung la tata. Intre timp o sa postez fotografii facute pe drum si in Constanta, de tehnoredactat un referat stiintific la estetica de cateva pagini la care lucrez de cateva saptamani. Am inceput saptamana trecuta filmari la doua scurt-metraje iar la unul din ele termin de jucat zilele astea. Sa vad cum am timp. O sa  postez acum in week-end si poeziile ca doar e traditie. O sa reusesc sa pun vocea pe muzica si sa dau export la clipuri. Trebuie sa pregatesc o lista de articole pentru 100.ro si sa sortez cu cineva de acolo galeria de bloggeri, ca trebuia sa ne ocupam de saptamana trecuta. Am de facut teme pentru scoala dar sunt prea multe sa intru in detalii. Dupa Anul Nou incep alte filmari si e posibil sa ma mut pe domeniu ceea ce inseamna instalare de WordPress si editare in articole si pagini pentru imaginile postate, setari, schimbare de template, inserare de diverse… ca urmeaza iar scoala si apoi licenta.. si asa mai departe.

Cam asta e pe scurt o saptamana de-a mea. Nu le-am insirat pe toate ca am si un tren de prins 😆

Week-end placut in continuare si de vedem pe aici dar mai ales pe 15 ianuarie la 6 luni cu blogul cel nou adica asta pe care il rasfoiti acum. O sa vad cat reusesc sa vorbesc in continuare despre ce fac. Este mai important sa fac, sa pot avea despre ce sa vorbesc.

Filed under: calatorii, , , , ,

Colinde, colindatori…

Au trecut ceva ani de cand nu am mai trimis semeseuri sau sa sun lumea de sarbatori. De ziua mea prefer sa stau acasa si sa dorm de exemplu. Doar ca prefer sa o fac rar si bine. Am luat la rand toata agenda din telefon, mare parte in aceeasi retea ca mine, si am trimis mesaj fiecaruia in parte. Massurile sunt pentru net.

Ca de obicei.. nu simt sarbatorile oficiale. De ce? Pentru ca mi se pare absurd sa fii Om doar din cand in cand. Sa te traga de maneca o zi din cal;endar ca trebuie sa fii cald si aproape de ceilalti. Asa ca la mine e sarbatoare in fiecare zi.

Totodata, Craciunul a ajuns sa se rezume in mare parte la alergaturi dupa cadouri si tot felul de nimicuri si cersetorii care de 2-3 ani de zile nu mai stiu altceva decat “Deschide usa crestine, chiar daca nu iti convine…”. Inainte daca plecai la colindat te bucurai cand primeai orice… de la fructe la prajituri. Acum cei mai multi vor bani. Pe de o parte… unii copii merg prin baruri sau se joaca pe calculator.. si cei mai multi dintre cei care canta pe la usi o fac pentru bani.

Eu Craciunul il fac printre oameni si cu oameni…

Filed under: frustrari personale, , , , ,

CFR ne minte

Azi am pornit spre Constanţa, chiar îmi era dor să postez iar în “Călătorii”.

Cerşetorii m-au întâmpinat la Victoriei pe peronul metroului cu “Steaua sus răsare” … WTF ? +Nu e cam devreme ?! Era semn că mă apropiam de gară. 5 ţigănuşi în 3 minute. O să iau şi problema colindătorilor la puricat cât de curând.

Am ajuns la gară cu 10 minute înainte de plecarea trenului, teoretic era deja tras la linie. Am întrebat la ghişeul de informaţii dacă trenul spre Constanţa de la ora x are întârziere. Cică nu. Mai erau 7 minute. Dă-i şi aprinde o ţigară şi găseşte soluţie rapidă pentru mâncare în direcţia …. da! Mc. Coadă. Timp ciuciu. Hai o înceracre, ceva la pachet. Între timp afişează o întârziere de 10 minute. E timp de păpică. Hai să mă spăl pe mâini. În gară, recordul apei cu ţârâita îl deţine Mc-ul : 5 secunde. E un calvar să te speli pe mâini. Şi “uscătorul” ăla nu funcţionează. Şi dincolo de uşă, pisoarul era plin şi scârbos. La fel era şi pe tren că vedeam când ardeam o ţigărică la oprire, dar aia e altă poveste că mi-a fost lehamite să trag o poză.

Mă spăl pe mâini, încep să înfulec grăbit ceva, când mă trezesc cu un “colindător” nespălat pe cap. Du-te bă … şi lasă-mă să mănânc. Trenul are întârziere 15 minute. Să recapitulăm : la ghişeul de informaţii, cu 9-10 minute înaintea sosirii trenului aflu că nu are întârziere. Afişajul arată că are întârziere de 15 minute şi trenul vine la aproape o jumătate de oră de la care ar fi trebuit să ajungă. Biletele erau pentru vagonul 22. Trenul avea 4 vagoane. Locurile : 24 şi 26. Care fuseseră repartizate şi deveniseră 46 şi 48. Am găsit 48 dar nu apărea 46 prin jur. Persoana care îl ocupase  stătea comod după ce acoperise numărul locului cu geaca. Nu vă puteţi imagina cum se învârteau bagajele cu tot cu oameni. La Dâlga, a staţionat 20 de minute, cică probleme “în faţă”. Controloarea se plângea că ăia de sus stau la căldură, au birouri iar ei se lovesc de toate problemele, că salariile sunt la jumate şi că se poartă conducerea urât cu ei.

În condiţiile astea, cei 3 blatişti care spuneau undeva între vagoane înainte de plecarea trenului că dau şi ei câte o sută, au ajuns la destinaţie.

Am avut aşadar timp din plin pentru câteva fotografii cu gheaţă … şi apoi ţigara de după, că am ajuns în Constanţa cu 2 ore în plus faţă de cât trebuia.

O ultimă menţiune: RATC. Spre deosebire de controlorii bucureşteni, cei din Constanţa nu poartă uniforme şi nu au numele trecute pe legitimaţie. Motiv pentru care cer comision, mai ales tanti cu 420 pe legitimaţie şi căciulă de blană în cap care a luat şpagă vreo două sute de la 2 băieţi care stăteau fix în spatele meu. Prinşi fără bilet evident. Dar sunt sărbători, poate se iartă, că suntem puşi pe fapte bune. Adică unii sunt scăpaţi de amendă şi scapă ieftin iar controlori au cu fiecare “victimă” câte ceva în plus de pus pe masă, acasă la copilaşi.

Luaţi-vă nene bilete, că e mai sănătos !

În loc să faceţi fapte bune, le creşteţi unora colesterolul ..

pi es- mi-am început articolul pe ambalajul de la Mc [foile erau în rucsac şi rucsacul îngrămădit între muuuuulte bagaje]

Filed under: calatorii, , , , , , , , , , , , , ,

De ce nu cred in Mos Craciun

santa_claus_1863_half_cropped

Stiu ca mai e pana la sarbatorile de iarna, insa ma uitam aseara la simpaticul Crypt Keeper costumat in Mos Craciun intr-unul din primele episoade “Tales from the crypt”. Eu am niste frustrari mai vechi pe tema Coca-Cola.. poate o sa imi vars naduful la un moment dat [are legatura si cu reclamele.. si cu concurenta.. si cu gustul 🙂 ] ca tot au fabrica lor de fericire. Pff…

Mosuletul simpatic apare prima oare [desenat] intr-o ilustratie facuta de Thomas Nast in 1863. Dar sa crezi in Mos Craciun e ca si cand ai crede ca lumea a fost creata acum 2000 de ani [+30… +40 de ani].

Preventiv: Sarbatori fericite! 😀

pi es- pentru o realitate mai apropiata, precoce despre iarna ne spune Neamtu

pi pi es- in imaginea intreaga “U” si “S” troneaza ca semn in spirit comercial al tipului cu burta [zici ca e roman si sta la bere toata ziua mwhahahaha]

Filed under: frustrari personale, , , , , , , , , , ,

*Textele şi fotografiile de pe acest site pot fi preluate DOAR cu acordul expres al autorului şi cu precizarea OBLIGATORIE a sursei!

Blog Stats

  • 313,447 de curiosi din 15 iulie 2009