Andrei Pavel

artist, nu blogger…

Finlanda si gripa porcina

Chestii dubioase: Vaccinul gripei porcine– cum a inceput…
Chestii dubioase: Vaccinul gripei porcine reloaded– componentele si structura vaccinului
Vaccinul gripei porcine: Ce se intampla doctore?– nici macar studentii de la medicina nu isi fac vaccin
Gripa porcina: Origini– de unde provine sau mai exact din ce

Gripa din Canada

Filed under: Chestii dubioase, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Gripa porcina din Canada

Am primit acum cateva minute un comentariu interesant pe unul din articolele despre gripa. Si am zis ca e pacat sa ramana acolo in josul paginii:

Am primit de la o prietena din Canada urmatorul mesaj:
Cred ca iti aduci aminte ca ti-am spus ce isterie a fost aici la TV mai ales cu scopul de a determina pe poameni sa se vaccineze. Ei bine, a dat rezultate, multi au dat buzna si dupa ce au stat si cite 7 ore la coada s-au vaccinat.
In acest timp la Toronto a murit un adolescent dupa ce, s-a spus la TV ca contractase aceasta gripa. Guvernul canadian cumparase milioane de vaccinuri, saci mortuari si mult spatiu in cimitire…

DAR

Intre timp s-a dovedit ca gripa nu s-a intins asa cum facusera ei reclama, oamenii nu s-au mai prezentat la vaccinat deloc, televiziunile tac, iar acel adolescent se pare ca murise datorita unor alte cauze!! Apoi, acum 2 zile s-a spus ca, de fapt, mai multi oameni au murit din cauza…gripei normale!

Aici n-a murit nimeni din cauza vaccinului, si nu asta e riscul de care se vorbeste, ci ca pe termen lung ar putea apare unele boli. Dupa vaccin apare o anumita intoleranta alergica la unele persoane, care da febra si ameteli(chiar eu cunosc pe unii care au avut asa ceva)

La vaccinare fiecare om trebuie sa semneze o hirtie prin care se declara singurul responsabil daca se intimpla ceva…si asta a creat suspiciune.

Da a fost un lot defect cum stii si tu, dar oricum oamenii nu prea mai erau amatori de vaccinare.

Pe scurt, Fabricile de medicamente nu-si iau raspunderea ptr acest vaccin, de aceea exista atitea suspiciuni. Este cu siguranta un risc de a te vaccina. Cit de mare, depinde de fiecare, nu se stie(sau nu se spune). E ca la o loterie aici…Te inteleg, eu i-am spus lui Radu sa faca cum vrea el, e informat ca si mine. Nu s-a vaccinat, asta e, si nici noi ceilalti.
In schimb el si sotul meu au luat niste pastile homeopatice pentru intarirea imunitatii(eu n-am luat). Ce-o fi o fi.
Cei care au murit aici aveau deja complicatii de la alte boli, asa cum se intimpla si la pneumonie sau alte gripe mai virulente. Cei care au murit din cauza stricta a gripei porcine sint foarte putini. Vaccinurile cumparate de guvern au fost date cadou in Mexic.

Poate vrei sa mai citesti:

Chestii dubioase: Vaccinul gripei porcine– cum a inceput…
Chestii dubioase: Vaccinul gripei porcine reloaded– componentele si structura vaccinului
Vaccinul gripei porcine: Ce se intampla doctore?– nici macar studentii de la medicina nu isi fac vaccin
Gripa porcina: Origini– de unde provine sau mai exact din ce

Filed under: Chestii dubioase, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Gripa porcina: Origini

După cum bănuim, laboratorul face minuni. Virusul AH1N1 a fost sintetizat în laborator: s-a extras material genetic de la un cadavru din 1918 când au murit, de gripă spaniolă, cel puţin 50 de milioane de oameni în întreaga lume.

Virusul obţinut a fost apoi combinat în mod artificial cu virusul comun H3N2 şi o minoră genă de lipitura din Eurasia [H5N1]- tulpina gripei aviare.

Şi pentru cei care se tem aşa tare de marea gripă porcină, rata mortalităţii este mai mică decât în cazul unei gripe obişnuite.

Mda…

pi es- vorbeam cu nasul meu dimineata si cand a zis ca astia vor sa creeze un virus cand au dezgropat cadavrul in `98  ii ziceau cei din jur ca are probleme. uite ca dupa 11 ani…

Poate vrei sa mai citesti:

Chestii dubioase: Vaccinul gripei porcine– cum a inceput…
Chestii dubioase: Vaccinul gripei porcine reloaded– componentele si structura vaccinului
Vaccinul gripei porcine: Ce se intampla doctore?– nici macar studentii de la medicina nu isi fac vaccin
Gripa porcina: Origini– de unde provine sau mai exact din ce

Filed under: Chestii dubioase, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Vaccinul gripei porcine: Ce se intampla doctore?

Citeam azi într-un ziar în timp ce mă întorceam de la Ploieşti că fix studenţii de la medicină nu aveau habar de campania de vaccinare. Doar 32 din câteva mii s-au înţepat… alţii nu voiau să audă de vaccin. Probabil ştiu ei de ce… Tot presa scrisă ne spune că prin ministere, pe ambulanţe etc oamenii au fost vaccinaţi.

Dacă am lua o eventuală conspiraţie la puricat, după subjugarea economică şi manipularea guvernelor prin tot felul de fonduri [iar iubiţii noştri conducători sapă cot la cot cu UE pentru că îşi bagă în propriile buzunare şi aruncă de la un guvern la altul datorii din ce în ce mai mari] trebuie să slăbească punctele cheie şi merge şi un ban scos pe vaccin că doar vin sărbătorile şi trebuie să mănâncă şi gura lor ceva.

O fi de la americani? Din micuţa noastră Europă? Că ruşii n-au nicio treabă. De la ei vine vodca. Şi gazul. Uneori… de la ruşi vine ploaia…

@Makavelis a scris la un moment dat pe Twitter: mor 5000 de oameni de AH1N1 si toata lumea poarta masti. mor milioane de oameni de SIDA si nimeni nu poarta prezervativ

Chestii dubioase: Vaccinul gripei porcine– cum a inceput…
Chestii dubioase: Vaccinul gripei porcine reloaded– componentele si structura vaccinului
Gripa porcina: Origini– de unde provine sau mai exact din ce

Filed under: Chestii dubioase, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Chestii dubioase: Vaccinul gripei porcine reloaded

Zicea Mircea Badea [suspectat de excentrica gripa] ieri ca pe lista copiii ar cam fi undeva la coada fragmentul lipseste dar poate fi gasit pe linkurile de la final]. Cam asta ar fi singura discrepanta din textul care urmeaza. In rest, nu ma pricep asa bine la chimie. Eu unul, am zis de ceva vreme ca donez vaccinul meu doritorilor. Pentru cine a ramas in urma cu filmuletul care circula liber si mai sare cate un gard, il gaseste in postarea trecuta.

Am mai scris si despre ce contin alimentele in general asa ca azi am primit si eu componentele vaccinului si alte cateva detalii:

Art. 13 din Legea nr. 46/2003 a drepturilor pacientului, completata de Norma de aplicare din 7 aprilie 2004, elaborata de Ministerul Sanatatii va dau dreptul sa refuzati in scris orice vaccin. Va trebui sa fiti informati despre riscurile vaccinarii. Dar nu puteti fi obligati.


Virusul gripei porcine:

1. noul tip de virus gripal A H1N1(„virusul gripei porcine”) a fost creat în laborator

2. nu se aseamănă cu nici un alt virus precedent

3. pentru sinteza lui s-a folosit virusul gripei spaniole din 1918 combinat în mod artificial cu  tulpina virusului comun H3N2  şi  H5N1 (tulpina gripei aviare)

4. conţine material genetic de la două tulpini de gripă porcină, două tulpini de gripă umană şi o singura tulpină de gripă aviară

Swine-flu-Sci-2003

Cât de gravă este gripa porcină?

1. simptomele de gripă porcină sunt cel mult moderate

2. gripa porcină este cu mult mai blândă decât s-a aşteptat (cf. „The Times”)

3. boala nu se manifestă mai drastic decât o răceală severă, deci rolul vaccinării este pus sub semnul întrebării

4. în Marea Britanie, cea mai afectată ţară din Europa, se înregistrează o mortalitate de 0,03 %, cu mult mai scăzută decât în cazurile de îmbolnăviri cu o gripă obişnuită tip A

Deci nu este justificată vaccinarea în masă a populaţiei, cu atât mai puţin în România unde s-au înregistrat doar 322 de cazuri!

Este un vaccin periculos din mai multe motive:

1. mutaţii genetice şi oncogeneză prin injectarea de material genetic străin direct în sânge (cf. studiilor recente)

celulele umane utilizate curent în producţia de vaccinuri sunt celule canceroase provenite din diferite tipuri de tumori umane, celule fetale provenite din embrion uman avortat  (sunt singurele celule capabile să supravieţuiască in vitro şi să se dividă fără limită de timp şi spaţiu) şi celule animale (embrion de pui, etc.)

vaccinul „Optaflu” contra gripei porcine al Companiei  Novartis va folosi celule umane provenite din tumori canceroase!

2. sindromul Guillain-Barré (GBS), boală autoimună ce cauzează paralizia braţelor şi a picioarelor, iar în cazuri rare, a întregului corp

– în 1976 s-au înregistrat câteva cazuri de gripă porcină (comună, dată de virusul natural şi nu cel sintetic actual) în rândurile soldaţilor de la Fort Dix, New Jersey şi numai unul dintre ei a decedat, cel mai probabil din cauza eforturilor fizice prea mari decât din cauza gripei. Aceasta a dus la lansarea unei vaccinări în masa a 40 milioane persoane împotriva unei pandemii care nu s-a materializat. Mii de oameni au cerut despăgubiri pentru leziunile cauzate de vaccinare. Cel puţin 25 de oameni au murit şi 500 au paralizat.

3. nu este recomandată vaccinarea celor care suferă de boli are plămânilor (agravează astmul la copii), inimii, rinichilor sau a celor cu sisteme imune slăbite, femeilor însărcinate şi copiilor sub cinci ani

Deoarece conţine:

4. adjuvanţi toxici

– cele mai multe vaccinuri au un conţinut periculos de mare de mercur sub formă de thimerosal (un conservant letal) de 50 de ori mai toxic decât mercurul însuşi. O doză destul de mare poate cauza disfuncţii pe termen lung la nivel imunologic, senzorial, neurologic, motor şi comportamental. Intoxicaţia cu mercur duce la autism, sindrom de atenţie deficitară, scleroză multiplă, deficienţe de vorbire şi limbaj. Un alt adjuvant comun pentru vaccinuri este hidroxidul de aluminiu care este implicat in boala Alzheimer,  cauzează alergii şi şoc anafilactic

5 adjuvanţi noi

– pentru vaccinul gripei porcine sunt folosiţi, cu acordul OMS-ului, cei mai mulţi adjuvanţi noi incluzând MF59, ISCOMS, OS21, AS02 şi AS04. Adjuvantul MF59 este de natură uleioasă şi conţine Tween80, Span85002squalena.  Studiile efectuate pe şoareci au arătat că adjuvanţii uleioşi induc probleme motorii şi paralizie. Adjuvantul ASO3 conţine de asemenea Squalena (cauzatoare a sindromului războiului din golf) care provoacă şi boli autoimune. Adjuvanţii Sqalena şi Tween80 provoacă infertilitate la animale.

Gripa porcină. Ce nu ni se spune?

1. Se proclamă  pandemie, se mobilizează guverne, se cheltuiesc milioane pentru gripa porcină cu 145 de victime mai puţin decât cele provocate în fiecare an de fulgere (1170 de victime pe an), iar 98% din bolnavi se vindecă fără nicio terapie.

2. Decesele (în principal ale copiilor) în Africa şi Asia sunt doar din cauza malariei 3000 în fiecare zi. De ce aceasta nu constituie nici măcar o ştire, în timp ce „pandemia” – cu foarte puţine victime – monopolizează mass-media, pune în mişcare organisme şi guverne mondiale?

3. Vaccinările sunt periculoase. În 1918-1919, pe perioada gripei  aviare spaniole, doar soldaţii şi alte persoane care fuseseră vaccinate împotriva gripei s-au îmbolnăvit şi au murit. Cei care au refuzat vaccinul au rămas sănătoşi şi, în plus, îi ajutau pe bolnavi şi transportau morţii. De asemenea, şi din cauza vaccinării din 1976 împotriva pandemiei porcine de atunci, oamenii au murit şi mulţi au paralizat din cauza vaccinului şi nu din cauza virusului porcin.

4. „Copiii care se vaccinează împotriva gripei prezintă un pericol de trei ori mai mare să se îmbolnăvească de gripă”- James R. Shannon, fost Director al Consiliului Naţional American de Sănătate

5. În Franţa, Anglia, America, China, Germania, România  se impune vaccinul obligatoriu (cu penalităţi pentru cei care insistă să fie stăpâni pe propriul trup)

6. Pentru înfruntarea gripei: igiena şi vitamina D care se activează prin expunerea la soare .

Mai multe detalii pe http://nuvaccinurilor.blogspot.com/ si  http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/category/gripa-porcinavaccin/

PS- Ştiţi ce mi se pare incredibil? Organizaţia Mondială a Sănătăţii a spus că diferenţa dintre o gripă normală şi cea ”noua” este practic nulă. Mica diferenţă pe care au putut s-o găsească e cea a febrei, ea urcând mai repede în cazul gripei A. Nu vi se pare incredibil? Nu vi se pare ilogic tot acest tărăboi cu această gripă? Dacă diferenţa e atât de mică de ce avem nevoie de vaccin? Oameni buni, chiar nu vă daţi seama că tot ce se întâmplă nu e ”natural” ? Cum e posibil să aibă vaccinul din 2008 când gripa a apărut în aprilie 2009?

Acest virus erste periculos pentru persoanele care suferă boli ale aparatului respirator, boli cardiovasculare, imunosupresie şi alte boli cronice. Dar lucrul ăsta se întâmplă şi cu gripa normală. Oamenii sănătoşi nu mor dintr-o banală gripă, tot cei bolnavi au acel risc. V-aţi vaccinat vreodată pentru gripa normală? Eu nu.

Şi revenind la declaraţiile medicilor din Spania. Aser Garci­a Rada e medic pediatru la spitalul Niño Jesus din Madrid. Ea spune că nu o să se vaccineze din cauza lipsei de informaţii, vaccinul a fost făcut prea repede, iar în timp ce gripa normală a ucis peste 4500 de oameni în lume, tuberculoza, malaria sau SIDA omoară în lume (anual) 1,72 milioane de oameni. Aser Garci­a declara că “probabil nu exista un interes farmaceutic în a face oamenii bine, ci un interes al industriei farmaceutice financiar”. Mai adaugă că niciodată nu a reţetat medicamentul ”Tamiflu” pentru o gripă, deoarece eficacitatea sa este foarte limitată.

Chestii dubioase: Vaccinul gripei porcine– cum a inceput…
Vaccinul gripei porcine: Ce se intampla doctore?– nici macar studentii de la medicina nu isi fac vaccin
Gripa porcina: Origini– de unde provine sau mai exact din ce

Filed under: Chestii dubioase, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Artistul şi opera de artă

*Acest referat stiintific este un exercitiu premergator evaluarii pentru redactarea unor articole stiintifice coerente
**Totodata sa vedeti ce preocupari teoretice mai am si eu 😆
***Avand in vedere ca de anul acesta voi incepe si cursul de pedagogie pentru a putea fi asistentul Domnului Conf. univ. dr. Florin Stoiciu, cu siguranta voi face masterul, implicit voi sustine si masterul la estetica cu Conf. univ. dr. Constantin Aslam
****Sper ca intr-unul din cele 2 semestre ale urmatorului an universitar sa imi tin promisiunea [ehh.. dificultati tehnice] pentru sansa acordata de Dl. C. Aslam in sustinerea unui curs de estetica pe tema artei digitale, curs ce va sta la baza lucrarii de licenta

Andrei Pavel, FAP, Secţia Grafică

Artistul şi opera de artă

Necesitatea interioară de expresie a artistului între retorică si raţionalizare

Abstract

Privitorul de azi caută în opera de artă fie o pură imitare a naturii care poate sluji unor forme practice [portretul] sau drept copie după natură [fie ea şi interpretată], fie stări de spirit travestite în forme naturale în care privitorul poate descoperi o consonanţă cu propriul suflet, consonanţa sau disonanţa [influenţate de starea de spirit a privitorului] care definesc „dispoziţia afectivă” a operei. Prezentul articol îşi propune sa prezinte dezvoltarea programatică a laturii retorice în teoria artelor plastice.

1. Concepţii despre actul artistic

Aristotel considera în „Metafizica” sa toate lucrurile , indiferent că se află în natură sau sunt făcute de mâna omului, ca fiind unitatea dialectică dintre formă şi materie: „Producţiile artistice sunt acelea a căror formă este sufletul artistului”.

Concepţia despre artă ca poietichè este preluată tot de la Aristotel de către Quinitllian care fixează definiţia esenţei artei cu un principiu de zămislire [poieìn] care trebuie sa fie distinsă fie de cunoaştere [theoretikè], fie de simplul „a face” [praktikè] spre deosebire de Cennini care consideră arta un mod de a produce. Începând cu Quatrocento Pino şi Alberti reprezintă două faţete de abordare a artei[1] urmând ca la câteva secole mai târziu, Kandinsky să aprofundeze cu acelaşi interes problema teoretizării artei.[2]

Începând cu descoperirea perspectivei în Renaştere şi studiul anatomic, implicit al proporţiilor, artiştii au susţinut fie fantezia, fie ştiinţa ca metodă de lucru în finalizarea unei opere de artă. Această dispută teoretică persistă încă, aşadar cum se poate ghida artistul pentru a se exprima fluent într-un limbaj artistic coerent? Care este criteriul optim pentru desăvârşirea unei opere de arta? Prin urmare, problema cea mai importantă este  aceea a coordonării expunerii.

În interiorul ideii formulate, intr-un mod direct „aristotelic” de abordare a chestiunilor teoretice, artistul ar urma un demers similar celui utilizat în tratatele ştiinţifice corespunzătoare. Faţă de acest demers, exprimarea indirectă în cadrul limbajului plastic, realizată prin intermediul aluziilor şi simbolurilor, ar reprezenta altceva, întrucât caracterul operei de artă deţine alt raport cu aspectele tehnice, pur constructive. Această dihotomie reflectă diferenţele din organizarea sistematică a discursului plastic, respectiv coerenţa generică a oricărei opere de artă.[3]

2. Necesitatea interioară de expresie a artistului între retorică si raţionalizare

Delimitarea tipologică a metodelor de abordare porneşte de la realitatea textuală, complexă şi are drept criteriu fundamental raportul dintre natura specifică a operei de artă şi intenţia artistului, realizată printr-o situare fie în exterior, fie în interior.

Teoretizarea directă capătă o formă explicită fie prin conţinutul lor propriu zis, teoretic, fie printr-o anumită construcţie şi dispunere în ansamblul operei de artă, în conformitate cu finalităţile declarate ale acesteia.[4]

În cazul teoretizării indirecte, teoria este subiacentă operei de artă, indiferent dacă forma finală degajă o anumită intenţie [fie ea şi opţională] sau dacă în conţinut se află conotaţii care proiectează într-o anumită lumină construcţia propriu-zisă a respectivei opere de artă.

Dolce afirma că „Pictorul va căuta nu numai să imite natura, ci chiar să o depăşească”.[5]

În Quattrocento, conceptul de mimesis devine garanţia „modernităţii” demersului artistic. Dar la Alberti, alături de conceptul de imitatio apare , ca imediat adiacent, termenul de electio [selectie]. Imitarea se săvârşeşte prin selecţie, adica prin alegerea şi corectarea raţională a realului, atingând astfel în forma vizibilă [opera de artă] o treaptă a frumuseţii nicicând atinsă de natură. Prin această afirmaţie, pictura tinde să capete la Alberti demnitatea de ştiinţă, perspectiva şi anatomia, studiul proporţiilor şi al fizionomiei înscriindu-se în sfera practicii artistice ghidate de intelect.[6] Pentru Alberti imaginea nu este ilustrativă, ci reprezentativă, pictura este un act de posesie asupra lumii vizibile şi nu un instrument doctrinal. Perspectiva permitea tocmai acest lucru: posesiune asupra spaţiului vital şi transformarea sa în valoare creată, un spaţiul perspectival devenind un spaţiu figurativ prin excelenţă.[7]

Legătura dintre discursul poetului [ficţiunea lui are ca scop catharsisul] şi discursul oratorului a cărui ficţiune are ca scop persuasiunea, este făcută de instrumentul stilistic al „verosimilităţii”: metafora. Din acest nucleu comun se va înregistra dezvoltarea programatică a laturii retorice în secolul al XVIII-lea. Pentru teoria artelor plastice, apelul la retorică are însă o importanţă capitală. Se încearcă astfel demonstrarea structurii raţionale a actului pictural, această latură retorică instaurându-se un secol mai târziu în arta barocă, o raţionalizare care vizează în primul rând structura metaforică şi deci poetică a operei picturale.

Şi Kandinski abordează această temă, considerând că felul în care artele se compară între ele vor fi reuşite dacă preluările de metodă nu rămân exterioare.[8]

Atunci când religia, ştiinţa şi morala sunt zguduite, omul îşi întoarce privirea de la cele din afară spre sine însuşi, arta fiind unul din domeniile sensibile, alături de literatură şi muzică. Aspirând către abstracţie şi spre natura interioară, conştient sau inconştient, artiştii se adresează treptat şi în principal materialului ce le stă la dispoziţie.

Conform principiului necesităţii interioare[9], artistul exprimă propria personalitate, expresia specificului epocii lui şi exprimă prin artă specificul ei general, necesităţi ce coincid cu cele trei elemente necesare operei de artă care prin întrepătrundere reuşesc să exprime oricând unitatea operei.

Kandinsky denumeşte necesitatea interioară, voinţa de expresie a elementului obiectiv prin temporalul subiectiv şi vede figurativul ca o notă pronunţată materială, punând accent pe formă şi culoare, subliniind faptul că esenţa „vorbirii” unei opere de artă stă în comunicarea ideilor şi sentimentelor. Deşi propune această atitudine pentru efectul abstract şi direct al unei lucrări, întăreşte ideea că imitaţia naturii, provenită de la un artist cu reală existenţă sufletească, nu va rămâne niciodată o redare ca şi moartă a naturii.[10] Kandinsky consideră arta ca fiind mai presus de natură pentru că arta este limbajul care, în forme numai ei proprii, vorbeşte sufletului despre lucruri, iar artistul poate folosi orice formă pentru a se exprima. Când sufletul omenesc trăieşte mai puternic, arta devine şi ea mai vie fiindcă între artist şi creaţie există o legătură, prin acţiune şi împlinire reciprocă.[11]

Artistul are ceva de spus, creaţia lui trebuie să vorbească, nu prin stăpânirea formei ci prin adaptarea acelei forme la conţinut. Aşadar artistul transmite o formă de cunoaştere. Arta e căutare şi cunoaştere, o căutare ce aduce cunoaşterea. Complexul şi tumultosul drum al creaţiei începe simplu: o idee, o stare!… Ideile pot crea starea, starea poate naşte idei. Inspiraţia vine din interiorul sau exteriorul artistului în funcţie de relaţia pe care o are cu sinele, cu lumea reală şi cu propria-i lume onirică şi fantastică. Începerea unei opere nu ar fi atât de complicată dacă artistul nu ar fi conştient de posibila schimbare a lumii în momentul dezvăluirii ei. „Arta” este o minunată minciună care ne face să ne dăm seama de adevăr. Cu timpul ajungem să privim operele artiştilor cu alţi ochi având mereu interpretări şi găsind noi sensuri.

3. Concluzie: abordarea metodei de lucru în expresia limbajului plastic

În urma analizei, în ambele cazuri, operele de artă reprezintă părţi componente ale câte unui ansamblu de dimensiuni variabile. În interiorul unei opere de artă pot exista preocupări care vizează, în mod direct problemele limbajului plastic în ansamblu sau specificul unui anumit gen, modalităţi prin care acest limbaj se integrează în ansamblul operei de artă stabilindu-se raporturi între ansamblu [ca sens artistic propriu-zis] şi elementele sale componente [pasaje cu statut teoretic- metadiscurs]. O altă coordonată comună se referă la exprimarea punctelor de vedere teoretice privitoare la problemele de abordare ale limbajului plastic însă cea mai importantă coordonată se referă la natura abordării din partea artistului.[12]

Modalităţile prin care se realizează enunţul cu valoare teoretică, precum şi registrul elementelor vizuale utilizate, depind de specificul genului de care aparţin artiştii respectivi.[13]Universul artistic se constituie ca o realitate autonomă[14] iar Michelangelo dă dovada unei singure direcţii: actul creator ca maximă expresie a libertăţii umane.[15]

Consider că artistul trebuie să se exprime, să creeze, să transpună atât natura exterioară cât şi natura interioară, să descopere lumea şi să se descopere pe el însuşi. [16]

Metoda ştiinţifică poate părea strict necesară însă se pune accent şi pe imaginaţia artistului. Abordarea ideala este ca artistul să îşi dezvolte puterea de redare din punct de vedere al tehnicii de lucru, pentru a putea zămisli o operă de artă coerentă, impregnându-şi personalitatea şi astfel arta să nu involueze. Prin alegerea manifestării artistice, artistul lasă ceva în urmă şi merge mai departe, de cele mai multe ori fără să îşi pună problema ce o să fie după. Pentru artist nu există decât „acum”. Pentru lucrarea lui însă există „atunci”.

Bibliografie consultată:

Stoichiţă, Victor Ieronim, Creatorul şi umbra lui, Editura Meridiane, 1981

Wassily Kandinsky, Spiritualul în artă, Bucureşti, Editura Meridiane, 1994


[1] Stoichiţă, Victor Ieronim, Creatorul şi umbra lui, Editura Meridiane, 1981

[2] Wassily Kandinsky, Spiritualul în artă, Bucureşti, Editura Meridiane, 1994

[3] Prima abordare se referă direct la realităţile doctrinare, în timp ce a doua instituie un demers indirect, mediat de transparenţa sau opacitatea simbolurilor şi alegoriilor

[4] În acest caz vorbim de o abordare normativa sau programatică

[5] Stoichiţă, Victor Ieronim, Creatorul şi umbra lui, Editura Meridiane, 1981, p.69

[6] Stoichiţă, Victor Ieronim, Creatorul şi umbra lui, Editura Meridiane, 1981, p.68

[7] Stoichiţă, Victor Ieronim, Creatorul şi umbra lui, Editura Meridiane, 1981, p.99

[8] Wassily Kandinsky, Spiritualul în artă, Bucureşti, Editura Meridiane, 1994, p.44

[9] Wassily Kandinsky, Spiritualul în artă, Bucureşti, Editura Meridiane, 1994, p.66

[10] Wassily Kandinsky, Spiritualul în artă, Bucureşti, Editura Meridiane, 1994, p.34, p.43, p.68, p.91, p.100, p.110

[11] Wassily Kandinsky, Spiritualul în artă, Bucureşti, Editura Meridiane, 1994, p.44, p.111

[12] Toate aceste opere de artă, indiferent de dimensiunile lor, au ca obiect nemijlocit limbajul plastic: fie creaţia în sine ca produs direct, fie condiţiile şi circumstanţele actului creator

[13] Atât în ce priveşte aspectele formale [structura mesajului în suprafaţa lui] cât şi pe cele de conţinut [semnificaţia mesajului codificat prin genul respectiv]

[14] Wassily Kandinsky, Spiritualul în artă, Bucureşti, Editura Meridiane, 1994, p.11

[15] Stoichiţă, Victor Ieronim, Creatorul şi umbra lui, Editura Meridiane, 1981, p.123

[16] Michelangelo însuşi, într-o scrisoare către Benedetto Varchi a declarat : “ Infinite lucruri încă nespuse s-ar putea spune despre aceste ştiinţe [artele figurative]; dar […] ar cere mult timp, iar eu am prea puţin…”

Filed under: teoretice, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

*Textele şi fotografiile de pe acest site pot fi preluate DOAR cu acordul expres al autorului şi cu precizarea OBLIGATORIE a sursei!

Blog Stats

  • 307,169 de curiosi din 15 iulie 2009