Andrei Pavel

artist, nu blogger…

Poezii in week-end: Calea spre tine

*Un ochi închis în sine ne priveşte
cum noi ne stingem focul în priviri
însă din lutul nepăsării, creşte
un drum fără intrări, fără ieşiri.

Neprihănite, clipele puţine
şi-atârnă amintirea în cârlig
dar nici acela nu poate susţine,
recente amintiri dacă le sting.

Atunci, o nouă umbră vrea să-ascundă
ce-odată-am fost, ce sunt sau ce voi fi,
răsfrântă-ntr-o imagine rotundă,
în colţuri fremătând secunde vii.

Priveam cuvintele cum înşirau
sub mână, înţeles ce se roagă,
chemându-mă, îngenuncheat când stau.
Numai calea spre tine mă neagă.

Filed under: audiobook, , , ,

6 Responses

  1. scarlet says:

    Emotionant,frumos..

  2. nu stiu ce ai sa intelegi dar….o simt …e ca si cum ai patruns in sufletul meu,ai dat o raita sa vezi ce-i acolo si cand ai iesit ai scris aceasta minunata poezie…

  3. laura says:

    cand scrii, ai de obicei si o imagine in cap, ca un fel de tablou?… mie imi apare asa ca o panza ce se picteaza singura pe masura ce citesc, eram curioasa cum ar arata facute de tine, variantele in culori ale poeziilor

    • sssfinxxx says:

      intr-un fel da… si asta numai uneori. mai degraba.. incerc sa scriu starea… ca nu stiu cum pot exprima altfel. de regula e o combinatie ciudata intre ce simt si ceva ce se intampla sau s-a intamplat

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: