*Îi scrâşnesc sub talpă-n jerbe
fire de iarbă pietrificată.
În ochi, irisul său fierbe
şi spada tăioasă spre mine se-ndreaptă.
Un spaţiu de vid renaşte
ca barieră palpabilă şi scut,
îmi ridic şi eu spada. Priveşte
Iar lamele înainte se-asmut.
Şuierând, o lamă-mi deschide
cicatrici nevindecate
în dâre de sânge, fetide,
dar şi de cealaltă parte
se simte efortul subliminal,
încleştarea dinţilor de durere
în lupta, ce pare fără final,
dintre glasul meu şi tăcere.
Filed under: audiobook, poezie, tacerea din cuvinte, versuri


























cea mai inversunata lupta e cu tine insuti….te afli in ambele tabere si trebuie sa mergi inainte…
cine stie, cunoaste
“in ochi irisul sau fierbe” ce metafora frumoasa de a descrie furia. Superb
multumesc
cu placere:)
[...] Versiunea audio AKPC_IDS += "2376,"; [...]